Consumul și traficul de droguri nu mai reprezintă un fenomen marginal în Republica Moldova. Datele oficiale arată că aproximativ 50.000 de persoane consumă droguri, dintre care 21.000 folosesc substanțe injectabile, iar numărul deceselor asociate consumului s-a dublat în ultimii patru ani, ajungând de la 84 de cazuri în 2020 la 168 în 2024.
În spatele acestor cifre se află o realitate mult mai gravă decât cea reflectată în statisticile oficiale: un fenomen subraportat, alimentat de sărăcie, lipsa educației preventive, rețele criminale bine organizate și o percepție eronată asupra „siguranței” drogurilor moderne.
Republica Moldova, prinsă în rețeaua globală
Deși nu este un stat producător, Republica Moldova a devenit în ultimii ani o piață de consum și tranzit. După proclamarea independenței în 1991 și liberalizarea frontierelor, substanțele narcotice au început să pătrundă tot mai ușor pe teritoriul dintre Prut și Nistru.
Potrivit Inspectoratului General al Poliției, în perioada 2023–2025 au fost înregistrate 13.423 de contravenții legate de droguri, cu o creștere constantă de la an la an. Cele mai frecvent identificate substanțe sunt marijuana, PVP („sarea”), hașișul, MDMA, mefedrona, amfetamina, LSD, cocaina și medicamentele cu efect psihotrop.
Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, apărare și ordine publică, Lilian Carp, recunoaște că cei 12.863 de consumatori oficial înregistrați nu reflectă realitatea din teren, fiind vorba, cel mai probabil, de un fenomen mult mai extins.
Ce droguri circulă cel mai des
Drogurile sunt clasificate, de regulă, în funcție de efectul asupra Sistemului Nervos Central. În Republica Moldova, cele mai răspândite substanțe psihoactive sunt: canabisul, PVP („sarea”), mefedrona, cocaina, heroina, etnobotanicele.
La nivel global, peste 300 de milioane de persoane au consumat cel puțin un drog, iar aproximativ 600.000 de decese anual sunt cauzate direct de consum, în special prin supradozaj.
Euforia de scurtă durată și falsa senzație de relaxare sunt principalele motive invocate de consumatori. Pe termen mediu și lung însă, drogurile duc la izolare socială, degradare psihică și pierderea responsabilităților.
VLADIMIR GAȘCO, Șef al Serviciului Poliției Criminale, IP Bălți: „Motivul pentru care încep a consuma, toate păturile sociale sunt expuse riscului, noi nu putem spune despre copiii din familii social – vulnerabile, motivele sunt diferite, la adolescenți sunt motive de curiozitate sau ca să fie într-un pas cu colegii, prietenii, cu cercul de cunoștință, la cei maturi spre exemplu, este o percepere greșită ce ține de consum de droguri, unii cred că dacă vor consuma droguri, îi va ajuta să se abată de la careva probleme cotidiene.”
Medicul de familie Stefanida Ursu avertizează că primele semne ale consumului sunt schimbările bruște de comportament, izolarea, oscilațiile emoționale, insomnia, confuzia, paranoia și semnele fizice precum pupilele dilatate sau înroșirea ochilor.
STEFANIDA URSU, medic de familie, Centrul de Sănătate nr.1 din mun. Bălți: „În primul rând, schimbări bruște în comportament, acestea sunt primele care ar trebui să ne atenționeze? O retragere socială, o izolare, o evitare a familiei, careva oscilații rapide între emoții, de la furie – la agresiune, la apatie, la empatie, scăderea interesului pentru activități obișnuite își schimbă rutina zilnică, minciuni, secrete neobișnuite, careva ascundere de mesaje, o izolare oarecare, sau modificări ale stării psihice, insomnie nocturnă, somnolență pe parcursul zilei, confuzie, dificultate de concentrare, retragere psiho-emoțională, careva paranoie, careva semne fizice, pupilele dilatate sau mai contractate, în dependență de substanța consumată, înroșirea ochilor, careva boli virale a sistemului respirator, dar fără o explicație oarecare din punct de vedere medical.”
Cifrele care arată gravitatea fenomenului
- Aproximativ 50.000 de consumatori estimați în R. Moldova;
- 21.000 – consumatori de droguri injectabile;
- doar 13.000 – aflați la evidența specialiștilor;
- 1.075 cauze penale în 2024;
- 692 persoane anchetate pentru infracțiuni legate de droguri;
- 661 persoane condamnate în 2024 (față de 583 în 2023).
În paralel, numărul deceselor a crescut alarmant, ajungând la 168 în 2024, din peste 12.000 de cazuri oficial înregistrate.
Traficul de droguri s-a mutat tot mai mult în mediul online, în special pe aplicația Telegram, iar plățile se fac prin terminale electronice sau portofele digitale.
În octombrie 2025, poliția a reținut la Bălți un tânăr de 18 ani, asupra căruia au fost depistate 1,5 kg de PVP, suficiente pentru mii de doze. La sfârșitul aceleiași luni, o altă captură majoră – 9 kg de mefedronă, în valoare de peste șase milioane de lei – a fost depistată într-un transport de colete din Europa.
Codul Penal al Republicii Moldova, articolele 217–219, prevede pedepse dure pentru producerea, procurarea, păstrarea și comercializarea drogurilor. În cazuri grave, sancțiunile ajung la 15 ani de închisoare, iar persoanele juridice pot fi amendate și lichidate.
Prețurile drogurilor variază de la câteva zeci de lei pentru medicamente sau marijuana, până la mii de lei pentru heroină sau cocaină. Accesibilitatea relativă, în special pentru substanțele sintetice, transformă drogurile într-un pericol real pentru tineri și persoane vulnerabile.
Concluzii
Problema drogurilor nu este una izolată sau marginală, ci un indicator al vulnerabilității sociale. Republica Moldova se confruntă cu un fenomen în creștere, insuficient reflectat în datele oficiale și insuficient abordat prin politici de prevenție.
Fără educație, conștientizare și intervenție timpurie, societatea riscă să plătească, generație după generație, prețul unei dependențe care nu face zgomot, dar ucide sigur.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
