Suprafețele de legume cultivate în câmp deschis s-au înjumătățit în ultimele două decenii. Verile secetoase și lipsa sistemelor de irigare îi fac pe legumicultorii din Moldova să renunțe să mai crească roșii, castraveți și ardei cu gust autentic, despre care se spune că „dacă muști o gură simți seva pământului, nu concentrația din eprubetă”.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică în 2004, în țara noastră se cultivau legume în câmp deschis pe o suprafață de peste 10 mii de hectare, în 2023 au fost doar puțin peste patru mii de hectare.
Fără sistem de irigare nu pot face agricultură
Tudor Iaz este un legumicultor din raionul Rîșcani. După ce a muncit mai mulți ani peste hotare a decis să vină acasă pentru a face agricultură. Anul acesta fermierul a falimentat. Potrivit lui, arșița din această vară i-a afecta câmpurile plantate cu roșii, ardei, varză și cartofi.
TUDOR IAZ, agricultor: „Față de anii precedenți, anul acesta în jur de 50% este afectată cultura. În ceilalți ani noi deja recoltam, eram în curs de recoltare de la începutul lui august, dar anul acesta, cum vedeți la moment hai să spunem așa, agricultura nu s-a dezvoltat așa cum trebuie. Am avut o perioadă de caniculă, de două săptămâni de zile care a fost de 40 de grade, poate și mai mult și a afectat tare. Fiind-că roada s-a compromis, pentru că nu am avut și cu ce iriga, cel mai important în legumicultură este sursa de apă, dacă nu avem sursă de apă atunci nu mai putem face nimic. La moment avem undeva 5 lacuri în sat, în Mihăileni, sunt toate 100 de procente uscate, la fel din cauza calamităților, nu au fost precipitații, iarna nu am avut zăpadă, primăvara nu au fost ploi.
Deja de anul acesta, satul vecin a afectat și iazul de 70 de hectare care la moment se usucă și el, aveam puțină sursă de apă din el, dar acum că s-a găsit și la ei apa, foloseam de aici, dar acum nu mai avem apă și respectiv avem ce avem la moment. Avem acolo niște roșii, care la moment toate florile sunt abordate, au fost abordate, de acuma dacă au abordat florile ele deja dau în lăstari să crească și s-au înverzit. Ele îs afectate 100 de procente. Acolo roadă numai avem. În piață noi avem, acuma la moment, fiindcă este în fază de recoltare, avem legume din țară, dar dacă nu va ajunge legume care trebuie, procentul necesar, va fi nevoie de adus din alte țări, deja la supermarketuri noi avem legume din alte țări.
TUDOR IAZ, agricultor: „Cărăm cu tractorul apă, avem traseul principal în deal, cărăm cu tractorul și udăm câte 8 rânduri, câte 10 rânduri odată, pentru că altă situație nu avem, apa din râpă nu o putem lua, pentru că nu avem sursă de apă asta-i tot. Cărăm cu tractorul, rezervorul de apă ne ducem și îl aducem din părțile celelalte unde este iaz. -Dar roada oricum este afectată? Desigur, aici dacă vă uitați atent, jos toate florile sunt abordate, toate florile sunt abordate, ia uitați-vă totul este flori, deja acești din primii, dar și aceștia tot sunt afectați, ia uitați-vă, de la căldurile acelea, de la arșiță, avem undeva vreo 45 de procente care de la căldură totul este afectat.”
În trecut, 80 la sută din suprafețele cultivate cu legume erau însămânțate cu soiuri autohtone. În actualul Registru al soiurilor omologate în Republica Moldova sunt 359 soiuri, dintre care 125 create în instituțiile specializate din țară. Acum însă situația este alta. În goana după roadă mare la hectar mulți fermieri aleg să planteze soiuri noi, care de cele mai multe ori nu sunt adaptate condițiilor climaterice din Republica Moldova. În așa situație s-a pomenit și Tudor Iaz, care în acest an nu a recoltat mai nimic de pe plantația de cartofi.
TUDOR IAZ, agricultor: „Absolut nimic. Nimic, niciun cartof, nimic absolut. Referitor la cartof, situația la moment, avem acum investiții în hibrid de cartof, sort de cartof elită, și la moment e pus cartoful, dar nu avem nimic. Doar curpenul. Cu aceste calamități naturale. Seceta de anul acesta a afectat 100 de procente, dar la moment avem undeva în sat cel puțin 5 iazuri care sunt uscate complet, nu este nimic rezerve de apă. Câmpul dat este afectat 100 de procente, dacă nu am avut cu ce îl iriga. – Roada este zero? Da, roada absolut este zero, nu este un cartof de zaranie, este doar curpenul, cartoful pus de cu primăvară așa și s-a oprit din creștere, a crescut numai în lăstar și atât.
Aici avem jumătate de hectar de cartof, mai acolo avem un hectar și jumătate de pepene verde care la moment îl cultivăm, avem puțină roadă pe care o putem realiza în sat și la piețele din împrejurimile satului nostru, Baraboi, Mihăileni, acolo o să vedeți avem un hectar de varză care am făcut o investiție foarte mare și nu am strâns o varză, nimic, totul din cauza la calamități, la secetă.”
Potrivit Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din cele 88 de sisteme de irigare din Republica Moldova, doar 24 sunt funcționale. De cealaltă parte, experții de mediu susțin că fără irigare nu poate fi dezvoltată agricultura, în special, în condiții de secetă. Datele statistice arată că în ultimii ani suprafețele irigate au scăzut semnificativ.
Pentru a redresa situația la sfârșitul anului 2023, Parlamentul a ratificat un Acord de împrumut dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 55 de milioane de dolari pentru dezvoltarea sectorului agricol. Din această sumă, 25 de milioane de dolari vor fi investiți în reabilitarea infrastructurii primare și secundare de irigare, până atunci, însă, Tudor Iaz dezamăgit și plin de datorii spune că nu vede rostul de a continua să facă agricultură.
TUDOR IAZ, agricultor: „Referitor la legume, cred că anul acesta o să încheiem anul și pe viitor nu știm cum ne vom ocupa, pentru că nu avem sursă de apă. Nu are rost să investim bani și să dăm la bănci, credite, care nu le putem da înapoi. Trebuie să ne ducem peste hotare, acum trebuie să întorc banii la bancă, am încheiat un credit, pentru care m-au ajutat copiii din străinătate și am dat creditul, acum trebuie să închei anul lucrător și să ne ducem în străinătate ca să întoarcem banii la copii deja, că ne-au ajutat să încheiem creditele și pe viitor nu știm dacă ne vom mai ocupa.”
De ce legumele moldovenești nu ajung pe rafturile magazinelor și nici nu sunt exportate în UE
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică și cantitățile de legume crescute în seră au scăzut comparativ cu acum 20 de ani. Dacă în 2004 legumicultorii din Republica Moldova creșteau legume în sere pe o suprafață de 86,6 hectare, în 2023 suprafața a fost de doar 30,9 hectare.
Nicolae Rogojînă din satul Mărinești, Sîngerei cultivă roșii și castraveți în două sere a câte 2,5 hectare fiecare. Legumicultorul spune că chiar dacă cheltuielile sunt mari, preferă să crească legumele în seră deoarece nu este atât de vulnerabil.
NICOLAE ROGOJÎNĂ, agricultor: „Sigur, pe noi tot ne-a afectat un pic căldura, dacă e vreo 40 grade afară, e clar că a fost și aici căldurile mari. Dar ne-am asigurat și am scos primul ciclu și am scos al doilea ciclu, verzi. Am pus castraveți, fiindcă toamna e protejată, fiindcă seara e caldă, avem căldură, putem să încălzim, putem cât de cât. A doilea ciclu o să încercăm să mergem cu a doilea ciclu. Parcă merge bine, frumos, așa mă uit că roada e bogată anul ăsta. -În seră sunt mai multe beneficii decât a crește legume în câmp? Sigur, da, cât de cât ești protejat, poți să plantezi și a doilea ciclu de toamnă, poți să mergi, afară în câmp seara oricum e, se lasă rece și orice plantă e afectată noaptea. În seră ține temperatura practică care trebuie, putem să o reglăm. Suntem protejați, că am avut și piatră în părțile noastre, băieții de alături au fost foarte afectați. Noi cât de cât suntem protejați în seră.”
Nicolae Rogojînă este convins că dacă fermierii din Moldova ar investi în sere, nu va fi nevoie de a importa roșii din Turcia, vom avea suficiente legume pentru a asigura piața internă.
NICOLAE ROGOJÎNĂ, agricultor: „Cu așa pământ bogat, … să ajungem noi, să aducem din Turcia, Olanda sau România, Ucraina. Eu cred că la noi, pe pământ e cel mai bine să crește, e cel mai bun pământ din împrejurimea noastră. Noi am putea concura cu piețele, chiar Turcia? Sigur, că dacă ar fi la noi destule sere, eu cred că Turcia n-ar aduce în țara noastră. Când ieșim noi cu roșia, cele din Turcia nu se mai vând. Ei aduc când noi nu avem în țară roșii.”
În plin sezon cu legume de import în magazine
În aceste condiții țara noastră importă de la un an la altul tot mai mult. Roșiile preponderent sunt aduse din Turcia, Regatul Țărilor de Jos și din România. În anul 2023 am important peste 11 000 de tone, aproape jumătate au fost roșii turcești.
Conform datelor furnizate de către Biroul Național de Statistică, în ultimii 20 de ani, Turcia este liderul importurilor de tomate și castraveți în țara noastră.
O altă legumă care nu lipsește de pe masa moldovenilor este cartoful. Pentru anul 2023, liderul la importul cartofilor în țara noastră a fost Ucraina, de unde am important puțin peste 23.000 de tone de cartofi. Aceasta a fost urmată de Belarus, cu 19.000 de tone și România cu aproape 2 000 de tone.
Dacă ne întoarcem cu aproape 20 de ani în urmă, liderul importurilor de cartofi în țara noastră era Polonia. Republica Moldova, în 2005 a importat aproape 10.000 de tone.
Lider la importul de morcov, sfeclă roșie și țelina este Belarus. Doar în 2023 Republica Moldova a importat peste 2 500 de tone. Pe locul doi s-a clasat Federația Rusă cu aproape 1 200 de tone, aceasta a fost urmată de către Regatul Țărilor de Jos.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
