În calendarul creștin ortodox sărbătoarea Sf. Spiridon, Sf. Ierarh Spiridon, făcătorul de minuni (în popor – Scridon) se sărbătoreşte la 12/25 decembrie. În zilele noastre auzim zicîndu-se, în popor, că de la Sf. Spiridon „noaptea se scurtează și ziua se mărește”. Se zice că ziua creşte într-atît, cît sare cocoșul peste gard.
Acatistul Sfântului Spiridon
Acatistul Sfântului Spiridon Soborului cel dintâi te-ai arătat apărător și de minuni făcător, purtătorule de Dumnezeu Spiridoane, părintele nostru. Pentru aceasta, cu femeia cea moartă în groapă tu ai vorbit și șarpele în aur l-ai prefăcut. Și când ai cântat sfintele rugăciuni, îngeri ai avut împreună cu tine slujind, preasfințite. Slavă Celui ce te-a preamărit pe tine; slavă Celui ce te-a încununat; slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!
Potrivit moldovenii.md, în popor există mai multe povestiri legate de această zi. Se zice, că doi lemnari n-au ținut cont de sărbătoarea Sf. Spiridon și au muncit în această zi. Seara, după lucru, s-au dus, ca de obicei, la crîșmă, dar aceasta fiind în alt sat, au mers călare, unul pe un cal alb, celălalt pe un cal negru. Au lăsat ei caii afară și au intrat în crîșmă. Au băut ce au băut, dar cînd să iasă afară au văzut capul calului negru era la calul alb și invers. Mult s-au mirat de această minune, pînă cînd și-au adus aminte că lucraseră în ziua de Sf. Spiridon, făcătorul de minuni. Altădată, sfîntul a tăiat capul unui drac și al unei femei. Căindu-se de fapta sa, a vrut să-și îndrepte păcatul, dar, din cauza aceleiași legendare grabe, a inversat două capete. De atunci, unii bărbați o știu pe propria piele, multe femei sînt „date… dracului”. În plan simbolic, aceste inversiuni fac trimitere, probabil, la schimbarea de anotimpuri ce s-ar produce tocmai în preajma acestei perioade.
De încălcări ale interdicției muncii în ziua lui Spiridon și de „pedeapsa” celor vinovați sînt legate toate întîmplările nefaste în preajma acestei sărbători. În ziua lui Spiridon este strict interzisă orice muncă. Ziua Sf. Spiridon se serbează pretutindeni. La biserică se face agheasmă, aceasta fiind bună pentru bolile primejdioase. I se mai spune și făcătorul de minuni, fiind socotit apărător de lovituri și de bube, în special de buba neagră sau dalac. Tocmai de aceea, nimeni nu îndrăznea să lucreze în această zi. Despre cei care încălcau această interdicție se spunea, că nu se vor mai scula din pat. Mai ales tăbăcarii, cojocarii și cizmarii nu lucrau deloc. Astăzi cizmarii se roagă sfîntului să le dea ploaie și noroaie ca să se rupă pingelele. De altfel, poporul crede despre Sfîntul Spiridon că umblă foarte mult, pînă cînd rupe încălțămintea din picioare. Cam așa și-l închipuiau strămoşii noștri pe Sfîntul Spiridon.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
