În perioadele electorale, sondajele de opinie ajung tot mai des în spațiul public, pe rețelele sociale, la televiziuni sau pe paginile formațiunilor politice. Procentele prezentate pot influența percepția alegătorilor asupra favoriților unei curse electorale, însă nu orice grafic distribuit online trebuie tratat automat drept un sondaj credibil.
Pentru a înțelege câtă încredere putem avea într-un astfel de studiu, este important să verificăm cine l-a comandat, cine l-a realizat, ce metodologie a fost folosită și cum au fost selectați respondenții.
Elena Briciuc, producătoare media și creatoare de conținut, atrage atenția că primul lucru pe care ar trebui să-l facă un utilizator este să verifice cine se află în spatele sondajului.
ELENA BRICIUC, producătoare media și creatoare de conținut: „Ai observat în ultima perioadă cum unele partide ne bombardează cu tot felul de sondaje și cifre pentru a ne câștiga încrederea? Hai să înveți să-ți dai seama dacă sondajul pe care tocmai l-ai văzut pe Facebook sau la TV este real sau este un fake făcut la comandă. Vorba poetului: cine îl plătește, acela arvonește. De aceea, caută cine a plătit sondajul. Dacă nicăieri nu este scris, e clar. Un sondaj serios nu ascunde niciodată cine l-a comandat și cine l-a plătit.”
Un alt element important este eșantionul – adică numărul și profilul persoanelor intervievate. Nu doar cifra totală contează, ci și felul în care au fost selectați respondenții, distribuția lor geografică, vârsta, mediul de trai și alte caracteristici relevante pentru populația analizată.
Elena Briciuc recomandă publicului să privească atent aceste informații atunci când sunt prezentate rezultatele.
ELENA BRICIUC: „Verifică câți oameni au fost întrebați. Dacă au vorbit doar cu 200 de oameni, dar de aici spun că aceștia reprezintă toată țara, e clar. Ține minte: un sondaj de bun-simț trebuie să includă respondenți din diferite zone ale țării și nu doar dintr-o singură bulă.”
În evaluarea unui sondaj contează însă nu doar numărul respondenților, ci întreaga metodologie: modul de selectare a acestora, marja de eroare, perioada în care au fost colectate datele și felul în care au fost formulate întrebările.
Formularea întrebărilor poate influența răspunsurile. O întrebare neutră le oferă respondenților posibilitatea de a-și exprima opinia fără a fi orientați către un anumit răspuns. În schimb, întrebările construite astfel încât să sugereze din start o concluzie trebuie privite cu precauție.
ELENA BRICIUC: „Citește cu atenție întrebarea din sondaj. Dacă ea sună de genul: «Credeți că X este cel mai bun partid din țară?», e clar. Ăsta nu-i sondaj, este o manipulare.”
De asemenea, cititorii trebuie să facă diferența între rezultatele unui sondaj de opinie și intenția de vot reală din ziua alegerilor. Un sondaj surprinde opiniile persoanelor intervievate într-o anumită perioadă și în anumite condiții, iar rezultatele sale nu reprezintă o predicție sigură a rezultatului final.
Înainte de a distribui un sondaj văzut pe Facebook, TikTok sau alte platforme, utilizatorii pot verifica dacă sunt prezentate instituția care l-a realizat, beneficiarul, perioada colectării datelor, dimensiunea și structura eșantionului, metoda de intervievare și marja de eroare.
Mesajul Elenei Briciuc pentru consumatorii de informație este unul simplu:
„Nu crede tot ce apare ca sondaj pe Facebook. Verifică cine l-a comandat și care este scopul lui.”
Într-un spațiu informațional în care cifrele pot inspira rapid încredere, verificarea sursei și a metodologiei rămâne una dintre cele mai simple forme de protecție împotriva manipulării.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram. Dacă dețineți informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați.
