De două ori pe an facem același lucru: mutăm acele ceasului cu o oră. Primăvara înainte, iar toamna înapoi. Telefoanele și calculatoarele o fac deja automat, așa că uneori nici nu observăm schimbarea. Dar v-ați întrebat vreodată de ce facem asta? Economisim cu adevărat energie? Și de ce nu renunțăm pur și simplu la schimbarea orei?
Totul pornește de la o idee destul de simplă: să folosim cât mai mult lumina naturală a zilei.
În perioada caldă, soarele răsare foarte devreme. Prin mutarea ceasului înainte cu o oră, o parte din această lumină este, practic, transferată spre seară. Astfel, avem lumină naturală până mai târziu. Acesta este principiul orei de vară.
Ideea schimbării programului în funcție de lumina zilei este veche, însă ora de vară, în forma apropiată celei pe care o cunoaștem astăzi, s-a răspândit în special în secolul XX. Unul dintre principalele argumente era economia de energie: dacă oamenii beneficiază mai mult timp de lumină naturală seara, folosesc mai puțin iluminatul artificial. În Europa, sistemele au fost armonizate inclusiv pentru a evita haosul în transport și în activitățile economice dintre țări. În prezent, regula generală este simplă: în ultima duminică din martie, ceasurile sunt date înainte cu o oră, iar în ultima duminică din octombrie sunt date înapoi. Republica Moldova își sincronizează schimbarea sezonieră a orei cu statele europene.
Dar aici apare întrebarea importantă: mai economisim astăzi energie datorită schimbării orei? Răspunsul nu este atât de simplu. Studiile analizate la nivel european arată că eventualele economii de energie sunt în prezent reduse. Dacă în trecut iluminatul reprezenta o parte importantă a consumului casnic, astăzi folosim becuri mult mai eficiente. În același timp, avem aparate de aer condiționat, sisteme de încălzire, calculatoare și numeroase alte dispozitive electrice. O evaluare a Parlamentului European a concluzionat că economiile de energie generate de ora de vară sunt, în general, marginale.
Și mai există o problemă: organismul nostru nu funcționează după ora afișată pe telefon. Corpul uman are propriul ceas biologic, numit ritm circadian. Acesta influențează somnul, starea de alertă și numeroase procese din organism. Atunci când mutăm brusc ora, corpul are nevoie de timp pentru a se adapta. Pentru unii oameni schimbarea aproape că nu se simte. Pentru alții poate însemna câteva zile cu somn mai slab, oboseală sau dificultăți de concentrare.
Cercetările analizate de instituțiile europene au asociat schimbarea sezonieră a orei cu perturbarea ritmului circadian. Și tocmai aceste discuții au determinat Uniunea Europeană să ia în calcul renunțarea la sistem.
În 2018, Comisia Europeană a organizat o consultare publică la care au participat aproximativ 4,6 milioane de persoane. 84 la sută dintre respondenți s-au pronunțat pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei. Ulterior, Comisia a propus oficial renunțarea la schimbarea ceasurilor de două ori pe an. Parlamentul European a susținut ideea. Probabil vă întrebați: dacă s-a discutat despre asta încă din 2018 și 2019, de ce mai schimbăm ora și astăzi? Pentru că procesul nu a fost finalizat.
Statele europene trebuie să ajungă la o soluție coordonată. Dacă fiecare țară ar alege independent o altă oră permanentă, ar putea apărea probleme pentru transport, comerț, comunicații și călătorii. Iar până în prezent nu există o decizie finală privind eliminarea sistemului. Consiliul Uniunii Europene confirmă că schimbarea sezonieră a orei rămâne în vigoare.
Mai mult, în martie 2026, Comisia Europeană a publicat deja calendarul perioadelor de vară pentru anii 2027–2031. Asta înseamnă că, în lipsa unei noi decizii politice, schimbarea orei va continua.
Dar dacă Republica Moldova ar renunța la această practică, ce oră ar trebui să păstrăm? Aici apare o altă dilemă: ora de vară sau ora standard, numită popular ora de iarnă? Dacă am păstra permanent ora de vară, am avea mai multă lumină seara, dar în unele perioade ale iernii diminețile ar fi mai întunecate. Dacă am păstra permanent ora standard, soarele ar răsări mai devreme, dar vara s-ar întuneca și mai devreme după ceas. Așadar, nu este vorba doar despre mutarea unor ace pe cadran. Schimbarea orei influențează programul nostru, transportul, activitatea economică și chiar ritmul biologic.
O regulă creată pentru a folosi mai eficient lumina naturală și pentru a economisi energie este pusă astăzi tot mai des sub semnul întrebării.
Iar după mai bine de un secol de experimente cu ora de vară, întrebarea rămâne deschisă:
Mai avem nevoie să schimbăm ceasurile de două ori pe an sau a venit timpul să alegem o singură oră și să rămânem la ea?
