O întârziere la vaccinare nu înseamnă automat că este prea târziu pentru administrarea dozei. În multe situații, imunizarea poate continua după un plan de recuperare stabilit de medic. Totuși, unele vaccinuri au limite de vârstă, iar amânarea poate însemna pierderea perioadei în care acestea pot fi administrate conform calendarului național. Valeria Dascăl, medic imunolog și pediatru din Bălți, explică de unde începe recuperarea și de ce fiecare copil trebuie evaluat individual.
Vaccinarea poate fi întârziată din diferite motive. Uneori, copilul a fost bolnav în perioada în care urma să primească o doză. În alte cazuri, părinții au amânat vaccinarea sau au refuzat-o la momentul programării. Indiferent de motiv, revenirea la medic este primul pas pentru a afla ce vaccinuri pot fi recuperate și în ce condiții.
Potrivit Valeriei Dascăl, părinții se pot adresa medicului de familie, iar în unele cazuri – pediatrului. Specialistul analizează istoricul vaccinării și stabilește cum poate continua imunizarea, ținând cont de particularitățile copilului.
Recuperarea se stabilește individual
Nu există o schemă unică de recuperare care să poată fi aplicată tuturor copiilor. Chiar dacă doi copii au aceeași vârstă, ei pot avea nevoie de scheme de vaccinare diferite, în funcție de vaccinurile și dozele administrate anterior.
„Acest aspect, individual, depinde de vaccin și depinde de situația care este în împrejurime”, explică Valeria Dascăl.
În timpul consultației, medicul de familie verifică ce vaccin a fost omis, câte doze au fost administrate și cât timp a trecut de la ultima vaccinare. Aceste informații sunt necesare pentru stabilirea următoarelor administrări.
Medicul subliniază că planificarea „depinde de câte doze au primit, când au fost vaccinați”. Prin urmare, simplul fapt că o doză a fost omisă nu este suficient pentru a stabili ce trebuie făcut mai departe.
Documentele în care sunt înregistrate vaccinările sunt utile la consultație. Este important să fie prezentate și informațiile despre dozele administrate în alte instituții medicale sau în străinătate, pentru ca istoricul vaccinării copilului să fie cât mai complet.
O întârziere nu înseamnă automat reluarea schemei
Una dintre întrebările pe care le pot avea părinții este dacă dozele primite înainte de întrerupere necesită a fi repetate.
Pentru multe vaccinuri, schema poate fi continuată fără reluarea de la început. Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății prevăd recuperarea mai multor scheme întrerupte fără repetarea dozelor administrate anterior. Totuși, medicul trebuie să verifice valabilitatea acestora și intervalele necesare până la următoarele doze.
De aceea, părinții nu trebuie să presupună că întârzierea a anulat toate vaccinările precedente. Consultația permite stabilirea exactă a dozelor care mai sunt necesare și a perioadei în care pot fi administrate.
Unele vaccinuri au limite de vârstă
Posibilitatea recuperării depinde și de vaccin. Valeria Dascăl atrage atenția că în calendar există vaccinuri pentru care perioada de administrare este limitată.
„Desigur, noi așa vaccini avem în calendar”, spune medicul, referindu-se la vaccinurile a căror administrare depinde de vârsta copilului.
Unul dintre exemple este vaccinul împotriva infecției cu rotavirus. În cazul acestuia, întârzierea trebuie discutată cât mai curând cu medicul, deoarece inițierea vaccinării este legată de o anumită perioadă din primele luni de viață.
Potrivit instrucțiunilor Ministerului Sănătății pentru anul 2026, prima doză se administrează la vârsta de 2–3,5 luni, iar a doua la 4–7 luni. Dacă prima doză nu a fost administrată până la limita prevăzută pentru inițiere, vaccinarea nu mai este începută conform acestei scheme naționale.
Acest exemplu arată de ce părinții nu ar trebui să aștepte următoarea programare obișnuită pentru a întreba despre o doză omisă. O discuție cu medicul poate clarifica dacă vaccinul mai poate fi administrat în intervalul permis.
„În primul rând, vaccinul împotriva infecției cu rotavirus are limită de vârstă. Dacă nu s-a administrat prima doză la copil până la vârstă de trei luni și jumătate, mai departe, nu se face vaccinarea contra infecției rotavirale. Astfel, acest copil rămâne complet fără vaccinare. A doua doză la vaccinul acesta se aplică până la vârsta de șapte luni. Și tot așa, mai departe: dacă vârsta copilului este depășită pentru a administra un anumit tip de vaccin, acesta nu se mai administrează. Și noi mai avem un vaccin care tot depinde de vârsta copilașului. Până la vârsta de patru ani inclusiv, copiii la noi se vaccinează cu vaccinul cu component pertusis celular (DTPc, DTPc+HepB+Hib sau DTPc+HepB+Hib+VPI), în funcție de vârsta copilului și de schema de vaccinare. Dacă de acum are vârstă mai mult de cinci ani și vine pentru a se programa la vaccinări, bineînțeles că nu se administrează. Și deja vaccinul contra tuberculozei, care se administrează până la vârsta de șapte ani la copii. Restul tipurilor de vaccin – nu depind de vârsta copilului, dar depind de câte doze au primit până a veni la consultație, când au fost vaccinați, iar după consultație de-acum se programează la vaccinări”, menționează medicul
Valeria Dascăl, medic pediatru, imunolog, Centrul Medicilor de Familie Bălți
Ce poți face dacă ai ratat o doză
Pentru părinți, recuperarea începe cu verificarea documentelor de vaccinare și programarea unei consultații. Medicul poate explica ce doze lipsesc, care dintre ele pot fi administrate și ce intervale trebuie respectate.
Este util ca, la finalul consultației, părinții să aibă un plan clar al următoarelor programări și să discute orice nelămurire legată de amânările anterioare.
Explicațiile Valeriei Dascăl arată că răspunsul nu poate fi redus la „este prea târziu” sau „toate vaccinurile se pot recupera oricând”. Posibilitățile de recuperare se stabilesc pentru fiecare copil, după evaluarea istoricului său de vaccinare, a vârstei și a situației medicale.
Calendarul vaccinării în Republica Moldova
În Republica Moldova, calendarul de vaccinare începe în maternitate, cu vaccinul împotriva hepatitei B în primele 24 de ore și vaccinul BCG împotriva tuberculozei, începând cu ziua a doua de viață. La 2, 4 și 6 luni sunt programate doze împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B, infecției cu Hib și poliomielitei. Vaccinul rotaviral se administrează la 2 și 4 luni, iar cel pneumococic la 2 și 12 luni. La 12 luni se administrează și prima doză împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei — ROR. Urmează rapeluri la 22–24 de luni, precum și vaccinări la 7 și 15 ani, potrivit instrucțiunilor pentru 2026. Calendarul include și vaccinarea împotriva HPV pentru fete și băieți de 9–14 ani. Din 2026, este disponibilă și vaccinarea meningococică de tip B pentru sugarii de 7–11 luni, în două doze. Programările exacte și recuperarea dozelor omise se stabilesc împreună cu medicul de familie.
