ANI constată o diferență nejustificată de peste 1,3 milioane de lei în averea șefului Biroului Vamal Nord, Nicoale Mazanca

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat o diferență substanțială de 1.379.723 de lei între averea dobândită și veniturile obținute de Nicolae Mazanca, șef al Biroului Vamal Nord al Serviciului Vamal, și membrii familiei sale, pentru perioada anilor fiscali 2019–2021.

Potrivit actului de constatare, diferența reprezintă echivalentul a peste 136 de salarii medii lunare pe economie, ceea ce, în sensul Legii nr. 133/2016, constituie „diferență substanțială” între averea dobândită și veniturile legale.

La 21 noiembrie 2023, la ANI a fost înregistrată o sesizare în care se reclama că Nicolae Mazanca:

• nu a declarat veniturile soției în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2016–2019;
• nu a indicat cota-parte de 100% deținută de soția sa în cadrul SRL „Mazamed Ultra”;
• nu a declarat mai multe bunuri imobile deținute în proprietate.

În baza sesizării, la 20 decembrie 2023 ANI a inițiat controlul averii și intereselor personale pentru perioada 01.01.2016 – 20.12.2023, extins și asupra soției, socrilor și fiicei acestuia, în condițiile în care o parte din bunuri erau înregistrate pe numele acestora.

În urma verificărilor efectuate prin solicitarea de informații de la instituții publice și entități private, ANI a constatat, între altele:

• achiziționarea, prin intermediul socrilor și al fiicei, a unui apartament cu suprafața de 124,6 m.p. și a unui loc de parcare într-un bloc locativ, pe care familia Mazanca îl folosește efectiv ca domiciliu;
• tranzacții succesive prin care apartamentul a fost procurat pe numele socrului și ulterior donat fiicei, în condițiile în care, potrivit ANI, capacitatea financiară reală a socrilor nu justifica asemenea achiziții;
• efectuarea de plăți în tranșe importante (zeci și sute de mii de lei) către compania de construcții, în legătură cu procurarea apartamentului, precum și cheltuieli pentru reparații și servicii comunale, plăți realizate, în parte, de soția lui Nicolae Mazanca;
• transferuri de aproximativ 30.000 de euro de la familia Mazanca către fiică, în perioada 2016–2023, în legătură cu procurarea unui apartament în România.

Totodată, ANI reține că Nicolae Mazanca:

• nu a declarat mai multe terenuri și construcții accesorii dobândite prin moștenire;
• nu a declarat veniturile soției obținute de la SRL „Mazamed Ultra” și alte entități pentru anii 2015–2019;
• nu a indicat în declarații cota de 100% deținută de soția sa în SRL „Mazamed Ultra”.

Inspectorul de integritate a concluzionat că, de fapt, Nicolae Mazanca și soția sa ar fi beneficiarii efectivi ai unor bunuri imobile și ai avantajelor patrimoniale obținute prin intermediul persoanelor apropiate (socrilor și fiicei), chiar dacă formal proprietatea era înscrisă pe numele acestora.

Pe baza veniturilor declarate, a extraselor bancare, a tranzacțiilor imobiliare și a celorlalte date financiare, ANI a întocmit un tabel de analiză pentru perioada 2016–2023.

Pentru anii 2019, 2020 și 2021 au fost identificate diferențe negative între veniturile legale și cheltuielile efective, după cum urmează:

• 2019: -114.081 lei (circa 16,35 salarii medii pe economie);
• 2020: -523.392 lei (circa 65,81 salarii medii pe economie);
• 2021: -472.250 lei (circa 54,18 salarii medii pe economie).

Cumulate, aceste diferențe au dus la suma totală de 1.379.723 lei, depășind cu mult pragul legal de 20 de salarii medii pe economie, prag de la care legea consideră că există „diferență substanțială”.

De-a lungul controlului, Nicolae Mazanca, soția și socrii săi au transmis ANI explicații scrise, susținând, între altele, că:

• plățile pentru apartamentul de 124,6 m.p. au fost făcute din banii socrilor și ai fiicei;
• familia Mazanca ar fi acordat fiicei sume mai mici decât cele reținute inițial de ANI;
• bunurile imobile proveneau din moșteniri, economii vechi și munca de-o viață a familiei;
• omisiunile din declarațiile de avere ar fi fost cauzate de necunoașterea legislației, nu de intenția de a ascunde bunuri sau venituri.

Inspectorul de integritate a analizat argumentele, însă a constatat că acestea nu înlătură dubiile privind proveniența și proprietatea reală a bunurilor și nu justifică diferența substanțială dintre venituri și avere.

În baza actului de constatare, ANI a decis:

1. Constatarea diferenței substanțiale și a caracterului nejustificat al averii în valoare de 1.379.723 lei.
2. Constatarea încălcării regimului juridic al declarării averii și intereselor personale de către Nicolae Mazanca.
3. Transmiterea cauzei în instanța de judecată, în vederea confiscării averii nejustificate.
4. Sesizarea autorității publice competente pentru încetarea funcției publice deținute de Nicolae Mazanca în cadrul Serviciului Vamal.
5. Aplicarea interdicției ca Nicolae Mazanca să mai ocupe funcții supuse obligației de declarare a averii (prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea 133/2016) pentru o perioadă de 3 ani, cu înscrierea acestuia în registrul respectiv.

Actul ANI poate fi contestat în termen de 30 de zile la Curtea de Apel Chișinău. Până la pronunțarea definitivă a instanței, Nicolae Mazanca beneficiază de dreptul la apărare și la contestarea constatărilor Autorității.

Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.

Amintim că, pe 3 iulie 2024, Șeful Biroului Vamal „Nord”, Nicoale Mazanca și alți 6 vameși au fost reținuți de către ofițerii CNA și procurorii Procuraturii mun. Chișinău, fiind bănuiți de corupere pasivă.