fbpx
17 C
Бэлць
luni, mai 27, 2024

Astăzi este marcată Ziua Internațională a Dorului

Citește și:

Într-o lume tot mai dominată de digitalizare şi inteligenţa artificială, un pilon al sensibilităţii umane rămâne dorul, acel sentiment de deplină iubire împletită cu suferinţa profundă, tăcută şi care nu poate fi auzit decât prin strigătul îndurerat al doinelor, scrie adevarul.ro

Otilia Hedeşan, profesor de Civilizaţie românească la Universitatea de Vest din Timişoara (UVT), etnolog, antropolog cultural şi coordonator al Centrului de studii RHeA (Research Center for Heritage and Cultural Anthropology), a declarat, pentru AGERPRES, că iniţiativa de a declara o Zi Internaţională a Dorului, pe 13 mai, pune în faţa tinerei generaţii, care gândeşte altfel, într-o manieră proprie, o temă definitorie.

Nu ştim când a apărut dorul, dar ştim că este un cuvânt care înseamnă durere, este un sentiment al dorinţei puternice, discrete, tăcute de a revedea pe cineva drag. Am făcut multă cercetare în mediul sătesc, dar nu pot spune cum simte ţăranul dorul. Prefer să observ lucruri decât să pun întrebări deschise care ţin de interpretare„, afirmă prof. Otilia Hedeşan.

Antropologul cultural menţionează trei scriitori români care s-au aplecat asupra relaţiei dintre viaţa pastorală, care pare să fi determinat apariţia dorului, prin absenţa îndelungată a persoanelor dragi, şi ale căror lucrări creionează profunzimea sentimentului dor: etnologul Ovid Densusianu, Lucian Blaga şi Elena Bălan-Osiac.

„Sentimentul dorului este specific românesc”

Ovid Densusianu este autorul cărţii ‘Viaţa păstorească în poezia noastră populară’. Dincolo de numeroasele texte pe care le include în cele două volume ale cărţii, Densusianu aduce ideea că viaţa grea care îi făcea adesea pe membrii aceleiaşi familii să trăiască despărţiţi în situaţia păstorilor este responsabilă de naşterea sentimentului dorului. Între textele lui Lucian Blaga, autorul volumului de poeme ‘La curţile dorului’, găsim ‘Dorul-dor’, în care continuă să definească foarte bine acest sentiment al dorului: ‘Cel mai adânc dintre doruri/e dorul-dor./ Acela care n-are amintire/ şi nici speranţă, dorul-dor’/. Sunt tentată să cred că dorul lui Blaga coboară până dincolo de o limită, în trecut, şi tinde să se îndrepte dincolo de orice limită, în viitor”, explică prof. Otilia Hedeşan.

Cel de-al treilea nume remarcat de etnologul UVT este cel al cercetătoarei Elena Bălan-Osiac, care a publicat în 1971 eseul „Sentimentul dorului în poezia română, spaniolă şi portugheză”.

Când a apărut cartea, a şocat într-un anumit sens, pentru că unul dintre lucrurile comune care circulau în anii ’80 în spaţiul cultural românesc era acela că sentimentul dorului este specific românesc, că nu se mai regăseşte într-un alt spaţiu cultural, în aceeaşi configuraţie. Or, Elena Bălan-Osiac pune în paralel texte din literaturile populare română, spaniolă şi portugheză, iar ceea ce se desprinde din această demonstraţie este, pe de-o parte, faptul că limitele spaţiului romanic au un set de cuvinte care denumesc acest sentiment şi că există un anumit tip aparte de sentiment care ţine de dorinţa puternică a reîntâlnirii cu persoanele pe care nu le-ai mai văzut de foarte multă vreme. Dacă în spaţiul românesc dorinţa aceasta este justificată de călătoriile la distanţă, prin transhumanţă, în Peninsula Iberică, cercetătoarea pune acest sentiment în relaţie cu eforturile făcute de navigatorii care trăiau un timp îndelungat pe mare, rupţi de familiile rămase în Spania, respectiv Portugalia„, arată antropologul cultural.

De ce „dor” nu poate fi tradus în alte limbi

Acest termen este intraductibil, întrucât în nicio limbă de pe întreg globul nu există un cuvânt care să exprime sensul substantivului neutru „dor”.

Spre exemplu, acesta poate fi tradus în engleză, spunând „miss you” adică „îmi lipsești”, însă nu exprimă întocmai ceea ce înseamnă „dorul”. 

Conform etimologiei, cuvântul „dor ” vine din latinescul „dolus”, care înseamnă „durere”. Celelalte limbi cu origini latine au diverse variații ale acestui termen, însă niciuna dintre ele nu are aceeași semnificație. În franceză există cuvântul „deuil”, însă se traduce „doliu”, ci nu „dor”.

De asemenea, în spaniolă există termenul „dolor”, dar acesta se traduce prin „durere”.

Principalul motiv pentru care substantivul neutru „dor” este intraductibil îl reprezintă faptul că termenul desemnează un amalgam de sentimente, precum suferință, dragoste, patimă sau bucurie. 

Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Ultimele știri

Starea de sănătate a premierului slovac împușcat „se îmbunătățește”

Starea sănătăţii premierului slovac, Robert Fico, după tentativa de asasinat împotriva sa din 15 mai, se îmbunătăţeşte, au anunţat...

/VIDEO/ Polițiștii de Frontieră din Costești le-au spus mulțumesc mentorilor care i-au îndrumat să-și aleagă profesia

„Am astăzi o onoare deosebită să fiu la acest eveniment. O zi pentru mentori la frontieră.” La Sectorul Poliției de...
  sursa: cursbnm.md