Pescuitul pare, la prima vedere, o activitate simplă: iei undița, mergi la râu și prinzi pește. În realitate, în Republica Moldova pescuitul este reglementat strict, pentru că râurile, lacurile și bălțile nu sunt doar locuri de agrement, ci ecosisteme fragile.
În apele naturale, pescuitul sportiv, amator și de agrement este permis doar în baza permisului eliberat de Agenția de Mediu. Permisul este personal, netransmisibil și poate fi anual, de o zi sau pentru pensionari. Pescuitul este permis doar ziua, de la răsărit până la apus.
Unde se poate pescui? În principalele bazine naturale: fluviul Nistru și afluenții săi, râul Prut și afluenții săi, lacul de acumulare Dubăsari, lacul Costești-Stânca, râurile Cogâlnic, Cahul, Ialpug, bălțile Manta și lacul Cahul. În râuri, pescuitul este permis doar de pe mal, iar în lacuri și lacuri de acumulare se poate pescui și din ambarcațiuni înmatriculate.
Regulile sunt clare: un pescar amator poate folosi undițe, lansete, racile și mincioguri. Numărul total de cârlige nu trebuie să depășească cinci, iar captura zilnică nu trebuie să fie mai mare de cinci kilograme, cu excepția cazului în care un singur pește depășește această greutate. Pentru raci, limita este de 30 de exemplare pe zi.
Există și zone în care pescuitul este interzis tot anul. Printre acestea: la 100 de metri în amonte și în aval de podurile de peste Nistru și Prut, la gurile de vărsare ale afluenților, în golful Goieni, lacul Beleu, anumite sectoare de lângă barajul Dubăsari, nodul hidrotehnic Costești-Stânca și fluviul Dunărea în limitele Republicii Moldova.
În perioada de prohibiție, restricțiile devin și mai dure. În 2026, pescuitul a fost interzis între 1 aprilie și 15 iunie pe sectoare importante ale Nistrului, inclusiv lacul Dubăsari și brațul Turunciuc. Între 1 aprilie și 30 iunie, interdicția s-a extins pe mai mulți afluenți ai Nistrului și Prutului, dar și pe bălțile Manta, râurile Cogâlnic, Cahul și Ialpug.
Legea interzice metodele distructive: pescuitul cu substanțe toxice, explozibili, curent electric, arme, ostie, jupuitor, aparate de iluminat, producerea zgomotului, pescuitul noaptea, vânătoarea subacvatică și pescuitul speciilor incluse în Cartea Roșie.
Amenzile, însă, sunt considerate de autorități prea mici pentru a descuraja braconajul. Pentru încălcarea perioadei de prohibiție, amenda poate ajunge până la 400 de lei pentru persoane fizice și până la 4.500 de lei pentru persoane cu funcții de răspundere. Pentru pescuit cu unelte interzise sau metode distructive, amenda poate ajunge până la 3.000 de lei, cu confiscarea obligatorie a uneltelor și, în unele cazuri, a mijloacelor de transport acvatic.
DORIN POVERJUC, șeful IPM: „Într-adevăr, amenzile pentru pescuitul ilicit sunt foarte mici și variază în funcție de modalitatea de pescuit. Deci de la 6 unități pot fi până la 60-90 de unități, depinde de modalitatea folosită. Dacă e curentul electric, desigur că amenda și-o e un pic mai mare. Dar chiar și pescuitul pentru persoane fizice amenda este foarte mică, de la 6 la 15 sau 12 unități. Faptul că cumva generează pescuitul sau practicarea pescuitului licit, deoarece habitații acvatici recoltați, ca rezultat al pescuitului licit, sunt comercializați la un preț mai mare care acoperă și amenda stabilită. La moment, Inspectoratul pentru Protecție Mediului intenționează să înainteze o inițiativă legislativă către Minister, anume pe segmentul dat în viderea undeva corelării sau măririi amenzii pentru practicarea pescuitului licit.”
Important: amenda nu înseamnă că persoana scapă de prejudiciu. Pe lângă amendă, contravenientul trebuie să repare dauna cauzată resurselor biologice acvatice. Peștele prins ilegal, uneltele și alte obiecte folosite pot fi ridicate și confiscate.
Datele oficiale arată dimensiunea fenomenului. În 2024, Inspectoratul pentru Protecția Mediului a desfășurat 817 razii pentru depistarea încălcării regulilor de protecţie a resurselor piscicole. Au fost încheiate 1.099 de procese-verbale și înaintate amenzi de 592.350 de lei, iar suma încasată din achitarea amenzilor se ridică la 293.375 de lei fiind confiscate 1,266 de scule interzise pentru pescuit. Prejudiciul calculat înaintat a depășit 262.597 și prejudiciul cauzat mediului achitat a fost de 174.415 de lei. În 2023, au fost 733 de razii și 1.032 de procese-verbale, cu amenzi aplicate de 593.750 de lei și amenzi încasate de 297.450 de lei.
Pentru 2025, raportul IPM arată că au fost 889 de razii, prin urmare au fost întocmite 1.105 procese-verbale pe constatări proprii, au fost înaintate amenzi de 552.350 de lei, iar amenzile încasate au fost de 250.347 de lei. Prejudicii înaintate de 973.206 de lei, iar cele achitate, de 480.292, la fel au fost ridicate 932 de scule interzise de pescuit.
Raportul IPM pentru primele 5 luni ale anului 2026 arată că au făcut efectuate 352 de razii și întocmite 456 procese-verbale, amenzile înaintate au fost de 272.250 de lei, iar amenzile încasate de 101.300 de lei. Prejudiciul înaintat a fost de 946.759 de lei și achitate, 247.429, și 385 de scule interzise care au fost ridicate.
Cele mai vulnerabile locuri sunt exact zonele cu biodiversitate mare și presiune ridicată: Nistrul, Prutul, lacurile Dubăsari și Costești-Stânca, bălțile Manta, lacul Cahul, lacul Beleu, gurile de vărsare ale afluenților și sectoarele de lângă baraje. Autoritățile au atras atenția inclusiv asupra râului Prut și a bazinelor acvatice cu regim special de protecție.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram. Dacă dețineți informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați.
