Republica Moldova trebuie să beneficieze de un sprijin european mai puternic pentru protejarea proceselor democratice, combaterea ingerințelor externe și consolidarea securității cibernetice. Mesajul a fost transmis de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și de eurodeputata Nathalie Loiseau, în cadrul unor discuții despre reziliența democratică și amenințările hibride.
Roberta Metsola a subliniat că experiența acumulată la nivel european arată importanța schimbului de informații între state, precum și a utilizării comune a resurselor pentru apărarea democrației.
Potrivit președintei Parlamentului European, Republica Moldova este deja inclusă în mai multe mecanisme de cooperare și sprijin.
ROBERTA METSOLA, Președinta Parlamentului European: „În ceea ce privește Moldova, în tot ceea ce facem, acest Parlament a fost extrem de deschis pentru a ne asigura că aducem Moldova cât mai aproape, atât în ceea ce privește apropierea legislației, cât și printr-o delegație foarte puternică ce urmărește ceea ce se întâmplă în Moldova, în ceea ce privește sprijinirea securității cibernetice, monitorizarea alegerilor, și semnalarea fermă atunci când există ingerințe. Și trebuie să recunosc meritul președintei Republicii Moldova și al guvernului său și al guvernului acelei țări pentru faptul că au reușit să riposteze și să se asigure că, indiferent dacă vorbim despre alegeri locale, parlamentare sau despre viitoarele alegeri prezidențiale, aceasta este o țară candidată, o țară care, așa cum a spus Thomas, are multă experiență, dar pe care trebuie să o sprijinim și prin structurile noastre și prin metodele noastre democratice de cooperare, inclusiv de la parlament la parlament, dar și prin finanțarea necesară, pentru ca alegerile să fie cât mai independente posibil.”
Ea a menționat, între altele, apropierea legislației Republicii Moldova de cea europeană, cooperarea parlamentară, sprijinul în domeniul securității cibernetice și monitorizarea proceselor electorale. Parlamentul European a cerut anterior consolidarea sprijinului acordat Republicii Moldova în domenii precum securitatea cibernetică, comunicarea strategică și protejarea proceselor democratice în fața amenințărilor hibride. În rezoluțiile sale, legislativul european a invocat inclusiv cazuri de finanțare ilicită, dezinformare și atacuri cibernetice care au vizat Republica Moldova.
Loiseau: Țările candidate ar putea beneficia mai devreme de unele reguli europene
La rândul său, eurodeputata Nathalie Loiseau a declarat că Uniunea Europeană are responsabilitatea de a sprijini democrația în statele candidate și de a le ajuta să combată ingerințele externe.
Ea a amintit că UE are o misiune civilă în Republica Moldova, menită să sprijine autoritățile în consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride.
Loiseau a atras atenția și asupra rolului cetățenilor în combaterea dezinformării. Potrivit acesteia, atunci când oamenii cunosc existența tentativelor de manipulare, pot lua decizii mai informate și își pot forma opiniile în mod independent.
Eurodeputata a propus, totodată, ca statele candidate să poată beneficia mai devreme de anumite mecanisme și reglementări europene, precum Digital Services Act, legislația UE care stabilește obligații pentru marile platforme online.
NATHALIE LOISEAU, eurodeputată: „Avem o misiune civilă în Moldova, iar acum avem una și în Armenia, pentru a sprijini autoritățile în combaterea ingerințelor și în expunerea realității acestor ingerințe, pentru că, în cele din urmă, nu Uniunea Europeană sau statele naționale sunt cele care pot preveni în totalitate ingerințele. Este vorba și despre modul în care gândesc cetățenii. Din momentul în care ei știu că există ingerințe, își pot exercita propria independență în modul în care își formează opinia și în modul în care decid viitorul țării lor. Aceasta este o parte a problemei. Ar trebui, de asemenea, să ne gândim la un proces de aderare în care țările candidate să poată beneficia mai devreme de reglementările noastre, precum Actul privind serviciile digitale, pentru că îmi pot imagina ce înseamnă pentru mica Moldovă să poarte o discuție cu marile companii tehnologice atunci când capacitatea sa instituțională este atât de redusă.”
Republica Moldova se confruntă de mai mulți ani cu riscuri legate de ingerințe externe, dezinformare și atacuri cibernetice. Observatorii internaționali au constatat și în contextul alegerilor parlamentare din 2025 cazuri serioase de interferență externă, finanțare ilicită și campanii de dezinformare.
Actul privind serviciile digitale (DSA) este legislația UE care obligă marile platforme online, precum Facebook, TikTok, YouTube sau X, să evalueze și să reducă riscurile pe care propriile sisteme le pot crea pentru procesele democratice. În perioadele electorale, acestea trebuie să limiteze manipularea coordonată, conturile false, boții, dezinformarea și conținutul artificial amplificat, asigurând totodată mai multă transparență privind publicitatea și recomandările online.
