Agricultura din Republica Moldova devine tot mai greu de prevăzut. Schimbările climatice, lipsa irigațiilor și modificarea regulilor îi determină pe fermieri să caute soluții noi. De la culturi mai rezistente la secetă și tehnologii no-till până la drone și senzori instalați în sol, agricultura se schimbă. Pentru agricultorul Daniel Leahu, una dintre cele mai mari probleme nu este doar vremea, ci imposibilitatea de a planifica o afacere agricolă pe termen lung.
DANIEL LEAHU, agricultor: „Pentru agricultorii din întreaga țară, cred că cea mai mare provocare rămâne a fi lipsa de predictibilitate și schimbarea regulilor jocului în timpul jocului. Pentru că te poți trezi să începi a cultiva o cultură cu TVA 8%, azi să ai 20 și mâine 12, fără să mai depindă de voința ta.”
În agricultură, însă, deciziile nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta. O cultură înseamnă luni de muncă, investiții în semințe, îngrășăminte, combustibil și utilaje, iar rezultatul depinde inclusiv de condițiile meteorologice. În gospodăria sa, Daniel spune că este implicat direct în fiecare etapă a procesului.
DANIEL LEAHU, agricultor: „Noi suntem implicați, propriu-zis, în toate procesele. Fără noi nu se întâmplă nici un proces în gospodărie. Dacă nu suntem nemijlocit în tractor, suntem în tractorul de alături sau în combină. Și noi monitorizăm, suntem implicați 100% și ne place să ținem mâna pe puls.”
Pentru ca agricultura să devină mai predictibilă, fermierul spune că una dintre soluțiile esențiale este accesul la irigații. La fel de importantă ar fi, în opinia sa, existența unui sistem de sprijin care să rămână stabil de la un an la altul.
DANIEL LEAHU, agricultor: „Asta, în primul rând, ar fi irigația. Și cred că un regim de subvenționare, dacă vorbim ca ajutor din partea autorităților, consecvent, mai mulți ani la rând. Lipsa de predictibilitate și schimbarea regulilor de joc, pentru noi asta e o problemă.”
O altă provocare este clima. Perioadele secetoase îi obligă pe agricultori să regândească inclusiv ce plante cultivă și cum lucrează solul. În această gospodărie, porumbul este înlocuit treptat pe unele suprafețe cu sorg, o cultură mai adaptată condițiilor de secetă. Totodată, sunt testate tehnologii care presupun intervenții mai reduse asupra solului.
DANIEL LEAHU, agricultor: „Chiar aici, pe fundal, avem cultură de sorg. Asta e prima cultură cu care am încercat să înlocuim porumbul. Nu spunem nemijlocit, că asta o să fie ținta finală sau o singură modificare pe care o să o avem noi. Ca tehnologie, am trecut de la lucrări convenționale, de la arătură, suntem în minim-till, ne orientăm spre no-till. În fiecare an mă strădui să sap în conversie minim cel puțin 30–40% din suprafață către no-till. Hibrizi rezistenți la secetă.”
Adaptarea nu înseamnă doar schimbarea culturilor. Tehnologia începe să preia operațiuni care până nu demult erau realizate exclusiv cu utilaje agricole. Dronele sunt deja folosite pentru aplicarea tratamentelor, inclusiv în perioadele în care accesul tehnicii clasice în câmp este dificil.
DANIEL LEAHU, agricultor: „Dronele deja le aplicăm în gospodărie, la necesitate. La cultura de rapiță am avut ultimele patru tratamente exclusiv doar cu drona, pentru că tehnica din dotare nu ne permite aplicarea tratamentelor. La porumb anul trecut când mai cultivam, am avut în perioada de înflorire, pentru dăunători. Lucrează perfect, suntem mulțumiți.”
Într-un domeniu în care vremea nu poate fi controlată, agricultorii încearcă să controleze ceea ce pot: costurile, tehnologia, lucrările solului și deciziile luate în câmp. Pentru fermieri, însă, tehnologia nu elimină toate riscurile. Predictibilitatea regulilor, accesul la apă și capacitatea de adaptare la schimbările climatice rămân esențiale pentru viitorul agriculturii din Republica Moldova.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram. Dacă dețineți informații suplimentare, nu ezitați să ne contactați.
