În rândurile studenților, discuțiile despre examene și proiecte se împletesc tot mai des cu cele despre fake news, influențe externe și viitorul Republicii Moldova. Pentru Dan Voloșciuc, Andreea Toderan și Laura Botnari, dezinformarea nu este un termen abstract, ci o experiență trăită – mai ales în perioadele electorale sau de criză. Dan Voloșciuc își amintește bine perioada alegerilor parlamentare. Nu pentru că a fost prima dată când a auzit de fake news, ci pentru că atunci a simțit, concret, cât de organizată poate fi o campanie de dezinformare.
DAN VOLOȘCIUC, student USARB: „În alegerile parlamentare de anul trecut când au fost dezinformări în masă de către Federația Rusă, când erau diferite chestii fake news-uri pe rețelele de sociale pe canalele de Telegram. Cel mai mult de pe Telegram, diferite canale de știri, Instagram la fel, Facebook la fel și deja câteodată din TV.”
Chiar dacă este convins că mulți tineri pot identifica un fals, Dan admite că lucrurile devin din ce în ce mai complicate.
DAN VOLOȘCIUC, student USARB: „Tinerii pot depista un fake news, însă nu știu cât de capabili sunt să le raporteze, dar eu cred că tinerii pot face ușor diferența dintre adevăr și fake. Pe cât evoluează apărarea, pe atât evoluează și inteligența artificială care după câte știm, cu ajutorul acesteia poți face poze destul de reale, devine tot mai greu și mai greu să te aperi de aceste dezinformări.”
Pentru Andreea Toderan, termenul „dezinformare” a intrat în vocabularul cotidian în 2019, odată cu pandemia COVID-19.
ANDREEA TODERAN, studentă: „Eu cred că dezinformarea ca termen a apărut pentru mine de exemplu în 2019 când a apărut virusul COVID când s-a început în masă o dezinformare că nu credeau oamenii și a apărut acest termen, mai apoi în contextul conflictului Federației Ruse și Ucraina este și aici dezinformare în masă, ca mai apoi acest termen să capete amploare în momentul în care a apărut AI-ul, acest termen a luat amploare și a devenit cunoscut pentru toți.”
Influențele politice externe nu sunt doar un subiect de știri internaționale, ci o realitate care se reflectă în conversațiile zilnice și în tensiunile din societate, spun studenții.
LAURA BOTNARI, student USARB: „Sincer, chiar și acum colegii mei comunică despre această problemă, pentru că sunt foarte multe știri publicate cu context fals și consider că tinerii se împartă în două tabere. Sunt tineri care se informează foarte bine înainte de a crede în ceva și alții care pur și simplu cred în opinia celorlalți. Adică, în mare parte, tinerii într-adevăr sunt foarte afectați de această manipulare.”
Pentru Laura, schimbarea bruscă de discurs a unor creatori de conținut a fost un semnal clar că presiunile sau interesele politice externe pot ajunge până în spațiul online frecventat de tineri.
LAURA BOTNARI, student USARB: „Probabil (n.r influența străină) a influențat tinerii cărora li s-a oferit bani în schimbul publicării unor informații. Mai ales influencerii din Republica Moldova, am observat că foarte mulți se abăteau de la conceptul pe care îl promovau zi de zi. Informând tinerii și oamenii din Republica Moldova să voteze cu un anumit partid.”
Potrivit unui raport OSCE procesul electoral a fost umbrit de cazuri grave de interferență străină, finanțare ilegală, atacuri cibernetice și dezinformare pe scară largă. Conform unui studiu al companiei internaționale de analiză OpenMinds, publicat în ajunul alegerilor, o treime din toate canalele Telegram din Moldova au răspândit sistematic propagandă rusească, iar unul din opt comentarii a provenit de la boți. Tot în octombrie 2025, TikTok a dezmembrat cinci rețele care însumau cel puțin 7.500 de conturi ce vizau publicul din Republica Moldova, promovând politicieni proruși și discreditând guvernarea.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
