Dragostea poate înfrânge orice distanță și transcende orice barieră lingvistică. Magdy Armanyous a venit din Egipt în Republica Moldova pentru a fi alături de femeia iubită. Acum 12 ani acesta s-a căsătorit cu Tamara. Ambii soți nu aud și folosesc limbajul semnelor pentru a comunica, dar cresc și educă un fecior de 11 ani, care îi ajută să se descurce în viața cotidiană. Bărbatul depune efort pentru a-și întreține familia, în perioada caldă muncește la o grădină de legume, iar când afara e frig este nevoit să stea acasă. Acesta totuși își dorește mult să-și găsească un loc de muncă permanent pentru a putea acoperi toate cheltuielile.
Feciorul cuplului, Vasile, aude bine și a învățat să vorbească mai întâi cu ajutorul bunicii sale, după care printre semeni la grădiniță. Băiatul le este de mare ajutor părinților.
VASILE ARMANYOUS, fiul cuplului: „La început era foarte greu, nu înțelegeam, când doream ceva, părinții nu înțelegeau ce doresc eu, așa că am apelat la bunica mea, care m-a ajutat până la vârsta de 2-3 ani. Mai apoi am învățat limbajul semnelor ca la mama și după aia, ca la tata. Tata mi-a scris în egipteană și m-a învățat o literă-două până am învățat limba. Să avem mai mulți logopezi care să știe semnele, avem doar un logoped, doar că nu știe deloc semnele, doar ajută când ai o problemă. Să vină niște oameni să învețe semnele, să traducă, asta îmi doresc doar.”
Magdy a emigrat în țara noastră aproximativ acum 12 ani, pentru a se putea stabili definitiv aici, a renunțat chiar și la cetățenia egipteană.
MAGDY ARMANYOUS: „Eu am zburat, prin Turcia, acolo mi-au permis să zbor, iar la Chișinău noi ne-am întâlnit, ne-am cuprins, ea a roșit pentru că l-a văzut pentru prima dată, așa vorbeam doar pe internet. M-a adus acasă, ne-am îndrăgostit. Eu am renunțat la cetățenia din Egipt, după care ea a rămas însărcinată, am făcut nuntă, s-a născut feciorul și am început să construim casa. Eu am învățat-o limba mea, ea m-a învățat limba ei, cu timpul am început să înțeleg.”
Bărbatul își dorește să găsească un loc de muncă permanent, care să devină o sursă stabilă de venit pentru familia lui.
MAGDY ARMANYOUS: „Acum șase ani, eu căutam un post de lucru, aici în sat, este o grădină de roșii, porumb. Eu m-am apropiat de stăpâna grădinii. Și am cerut de lucru, ei mi-au spus că dacă voi lucra bine, atunci voi fi angajat și eu mă străduiam și m-au angajat. Lucrez de la ora 8 dimineața, până la 18.00. Treptat am început să lucrez mai bine iar salariul creștea, doar că iarna eu nu lucrez, mă ocup de casă, dar când e cald afară eu lucrez până în noiembrie.”
Una dintre problemele cu care se confruntă persoanele surde care utilizează limbajul semnelor este lipsa de traducători.
TAMARA ARMANYOUS: „Traducători în sat nu sunt, de asta noi suntem de sine stătători, comunicăm cu cu persoane auzitoare prin scris. Se întâmplă ca cineva să gesticuleze, să arate câte un semn. De la vreo 3 -5 ani, fiul a început să ne ajute să ne traducă și merge împreună cu noi dacă e nevoie de ajutor.”
În Republica Moldova, 150 de mii de persoane sunt cu dizabilități, dintre care aproximativ 5 000 suferă de dizabilități auditive, iar jumătate din ei comunică prin intermediul limbajului semnelor.
Acest material este produs în cadrul proiectului „Împreună dăm voce drepturilor Femeilor și Fetelor cu dizabilități de auz”, implementat de asociația obștească „AudiViz”, finanțat printr-un grant al Institutului pentru Raportare despre Război și Pace (IWPR) cu suportul Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (FCDO).
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
