În nordul Moldovei, fermierii nu se mai întreabă dacă vine seceta, ci cât de mult le va lua din recoltă. Ca să reziste, au nevoie de apă, de irigare și de tehnologii noi, iar toate acestea costă bani. Statul oferă femeilor fermiere condiții mai avantajoase la subvenții. Un studiu realizat de Asociația pentru Inițiative Durabile arată însă că fermierele aplică mai rar decât bărbații pentru aceste subvenții.
Autorii au chestionat 121 de fermieri și fermiere din Regiunea de Dezvoltare Nord și au discutat în detaliu cu o parte dintre ei. Au început cu întrebarea cea mai simplă: cât de greu le-a fost în ultimii ani.
SECETA ÎN FERMELE DIN NORD
Au fost afectați de secetă în ultimii 5 ani – 97%
Nu irigă deloc – 55%
Nu folosesc nicio tehnologie de adaptare – 52%
Au nevoie de o investiție pe care nu o pot finanța – 74%
Sursa: Studiul AO AID, chestionar aplicat la 121 de fermieri și fermiere din Regiunea Nord, 2026
LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: Răspunsurile arată cât de vulnerabile sunt fermele. 97% dintre fermierii chestionați au fost loviți de secetă în ultimii cinci ani, iar exemplele lor sunt concrete: o fermă a pierdut 80% din recolta de goji, o alta a defrișat trei hectare de nuci. Totuși, mai mult de jumătate dintre fermieri, 55%, nu irigă deloc, iar 52% nu folosesc nicio tehnologie care i-ar proteja. Nu pentru că nu ar vrea: trei din patru fermieri au planificată o investiție pentru adaptare pe care nu au cu ce s-o plătească.
Banii vin, de cele mai multe ori, din buzunarul propriu. Iar atunci când aplică la subvenții, fermierii o fac mai ales pentru utilaje. Doar unul din cinci beneficiari a investit în irigare. Aici intervine statul, care oferă condiții mai avantajoase pentru femei.
CE OFERĂ STATUL FEMEILOR FERMIERE
Subvenție majorată cu 10%
Prioritate la selectarea proiectelor (din 2026)
Finanțare în avans pentru afacerile noi
Sursa: AIPA; HG nr. 491/2023; Programul strategic al politicii agricole 2026–2030
LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: Femeile fermiere, la fel ca tinerii și migranții reveniți, primesc de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură o subvenție majorată cu 10%. Pentru afacerile noi există și finanțare în avans, iar programul agricol lansat în octombrie 2026 le acordă prioritate la selectarea proiectelor. Pe hârtie, condițiile sunt mai avantajoase pentru femei. Studiul arată însă că femeile aplică mai rar.
FEMEI ȘI BĂRBAȚI CHESTIONAȚI ÎN NORD
Au aplicat vreodată pentru o subvenție AIPA
56% dintre femei 81% dintre bărbați
Nu au cerut un credit, deși aveau nevoie
28% dintre femei 7% dintre bărbați
Decid singuri asupra investițiilor mari
30% dintre femei 67% dintre bărbați
Sursa: Studiul AO AID, chestionar aplicat la 121 de fermieri și fermiere din Regiunea Nord, 2026
LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: Doar 56% dintre femeile chestionate au aplicat vreodată pentru o subvenție, față de 81% dintre bărbați. Și nu pentru că dosarele lor ar fi respinse: dintre cei care aplică, 93% primesc banii. Femeile se opresc mai devreme, înainte să depună actele. La bani împrumutați, diferența e și mai mare. 28% dintre femei nu au cerut un credit de care aveau nevoie, față de doar 7% dintre bărbații chestionați. Iar când vine vorba de investițiile mari în fermă, doar 30% dintre femei decid singure, față de 67% dintre bărbați.
Autorii fac o precizare importantă. Femeile aplică mai rar la subvenții mai ales pentru că au ferme și afaceri mai mici. La credit și la decizie, însă, diferența nu se explică prin mărimea fermei. O parte din explicație se vede în datele disponibile despre pământ.
CINE DEȚINE PĂMÂNTUL AGRICOL ÎN NORD, 2025
Femei proprietare: 48,8%
Suprafața deținută de femei: 45,9%
Suprafața medie: 1,57 ha la femei / 1,77 ha la bărbați
Sursa: Agenția Servicii Publice, date prelucrate de AO AID
LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: Aproape jumătate dintre proprietarii de pământ agricol din nord sunt femei: 48,8%. Dar ele dețin doar 45,9% din pământul agricol. În medie, o femeie are 1,57 hectare, iar un bărbat 1,77. Diferența pare mică, dar o fermă mai mică înseamnă venituri mai mici și mai puțini bani pentru partea pe care fermierul trebuie s-o plătească din buzunar.
De aici pornesc și obstacolele pe care le descriu fermierele. Pentru majoritatea investițiilor, subvenția se plătește abia după ce investiția e făcută, iar plata întârzie uneori, spun fermierii, chiar și ani de zile. Așa că banii trebuie găsiți întâi acasă. Informația despre programe, spun fermierele, circulă mai ales printre bărbați, iar apelurile se închid repede. Dosarele se pregătesc seara sau iarna, după serviciu, gospodărie și copii. Iar decizia finală se ia în familie, unde, spun unele femei, soțul nu vrea să se îndatoreze.
Studiul atrage atenția și asupra unui risc: în discuții s-a menționat că unele ferme sunt înregistrate pe numele soției pentru a beneficia de subvenția majorată, deși munca și deciziile aparțin soțului. Datele oficiale arată că femeile sunt doar circa una din cinci beneficiari ai subvențiilor. Lipsesc însă datele pe raioane și pe tipuri de investiții, așa că nu se poate spune câte fermiere din nord investesc în adaptarea la secetă.
Femeile sunt puțin prezente și acolo unde se iau decizii despre apă și unde se află despre programe.
UN EXEMPLU DIN RAIONUL RÎȘCANI
Asociația utilizatorilor de apă pentru irigare: 2 femei din 12 membri
Seminare pentru fermieri, 2025: 3 femei din 51 de participanți
Sursa: Consiliul raional Rîșcani, date citate în studiul AO AID
LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: Într-o asociație a utilizatorilor de apă pentru irigare din raionul Rîșcani sunt doar 2 femei din 12 membri. Tot în Rîșcani, la seminarele pentru fermieri din 2025, au participat 3 femei din 51 prezenți. Când lipsesc din locurile unde se iau decizii, fermierele au mai puține șanse să afle la timp de programe și să influențeze cum se folosește apa.
Iar felul în care trec printr-un an secetos e diferit. În interviurile realizate, femeile și-au acoperit pierderile din economii și au tăiat cheltuielile, iar bărbații au luat credite. Niciunul dintre cei 12 fermieri intervievați nu avea asigurare agricolă. Autorii avertizează că fermele mici conduse de femei sunt cele mai expuse și riscă să renunțe la activitate după încă un an secetos. Pentru a le ține pe linia de plutire, studiul propune mai multe schimbări. Iată trei dintre ele.
CE PROPUN AUTORII STUDIULUI
Plată în avans pentru investițiile în apă și irigare ale fermelor mici
Consiliere gratuită în localitate, la pregătirea dosarului
Date publice despre beneficiari, pe gen, raion și tip de investiție
Sursa: Studiul AO AID, 2026
LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: Prima propunere este ca banii pentru bazine, irigare și alte investiții de adaptare să poată fi primiți în avans și de fermele mici și mijlocii, nu doar de afacerile noi. Astfel, fermierele n-ar mai trebui să găsească întâi toată suma acasă. A doua este consilierea gratuită chiar în localitate, prin Grupurile de Acțiune Locală, pentru ca informația să ajungă și la femei, nu doar la cei care află din timp. A treia este publicarea datelor despre beneficiarii subvențiilor pe gen, raion și tip de investiție, ca să se vadă câte femei primesc efectiv bani și pentru ce.
Concluzia studiului este că sprijinul pentru femeile fermiere există, dar ca să-l poată folosi, ajutorul trebuie să ajungă la ele mai devreme, înainte de dosar: acasă, în sat și în fața secetei. Primele apeluri ale noului program agricol au fost lansate în octombrie, iar femeile fermiere au prioritate la selectarea proiectelor. Fermierele interesate se pot informa la AIPA sau la Grupul de Acțiune Locală din raionul lor.
