Războiul declanșat de Rusia în Ucraina, pe care Vladimir Putin promitea că nu-l va începe, a ajuns la trei ani, lăsând Federația Rusă profund afectată pe plan militar și economic. În timp ce Kremlinul continuă să vorbească despre obiectivele sale strategice, realitatea de pe front și din economie arată un tablou sumbru pentru Moscova.
Pierderi uriașe pe front
În încercarea de a ocupa Ucraina, Rusia a pierdut aproape 200.000 de soldați, inclusiv efective întregi din unitățile de elită VDV. Pe lângă pierderile umane, armata rusă a rămas fără mii de vehicule blindate și echipamente de luptă:
- 14.000 de blindate distruse
- 22 de nave pierdute
- Flota din Marea Neagră, grav afectată, a fost nevoită să-și mute navele departe de Crimeea
În plus, rezervele de armament sovietic sunt pe cale să se epuizeze, iar producția de tancuri și vehicule blindate nu reușește să acopere pierderile. Tancurile moderne T-90 au devenit o raritate pe front, iar armata rusă este forțată să folosească modele vechi, precum T-55 și BMP-1, unele fabricate în anii ’60.
Economia rusă, în cădere liberă
Fiecare cetățean rus simte efectele războiului asupra economiei. Inflația a ajuns la 10%, iar dobânzile la creditele de consum ating 40%. Costurile pentru o ipotecă variază între 25 și 35%, făcând accesul la locuințe aproape imposibil pentru rușii de rând. Fondul Național de Bunăstare, rezervorul financiar strategic al Rusiei, s-a redus drastic, iar gigantul Gazprom a trecut de la superprofituri la pierderi.
Rusia, izolată și fără aliați de încredere
În fața pierderilor masive, Kremlinul și-a căutat sprijin în Iran și Coreea de Nord, însă aceste state nu pot susține Rusia fără a-și pune în pericol propriile capacități militare. În plus, Moscova a pierdut influența în Orientul Mijlociu, fiind incapabilă să-l mai sprijine pe Bashar al-Assad în Siria.
Ce urmează?
Chiar și în fața eșecurilor, serviciile de informații occidentale avertizează că Rusia ar putea încerca să-și refacă forțele și să amenințe Europa din nou în următorii 3 până la 10 ani. Oficialii europeni, inclusiv șefa diplomației UE, Kaja Kallas, subliniază necesitatea consolidării capacităților militare ale Uniunii Europene pentru a descuraja noi agresiuni.
În aceste condiții, Rusia intră în negocierile de pace mult mai slăbită decât în momentul în care a lansat invazia, dar cu aceeași strategie a promisiunilor pe care rareori le respectă. Viitorul depinde acum de răspunsul Occidentului și de cât de pregătită este Europa pentru a-și apăra securitatea.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
