Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 găsesc Republica Moldova într-un amestec de speranțe, frici și neîncredere profundă. În sate și orașe, oamenii vorbesc deschis despre dezamăgirea față de clasa politică, prețuri mari, corupție, dar și despre influența dezinformării, care alimentează temeri greu de stins.
„Știi cum sunt? Umblă ca râmele, ca albinele la știubei, așa umblă acum.”
Neîncrederea în politicieni și în promisiuni
La Bălți, mulți alegători privesc cu scepticism campania electorală.
„Nu-l cred nici pe unul, în 35 de ani nu s-a făcut nimic, doar s-a furat și s-au îmbogățit ei.”
Și la Briceni, tonul e asemănător.
„După cum se vede evoluția din ultimul timp, adică mergem spre rău, prețurile cresc și asta e.”
Frica de sărăcie și incertitudine economică
Instabilitatea economică e o constantă în discursul oamenilor din nordul țării.
„Sărăcie, salarii mici, pensiile sunt ridicate cu copeici, dar nu ne ajunge, nu este stabilitate, nu știm ce va fi cu acest partid, cu acest popor, cu războiul acesta din Ucraina, nu știm.”
„Totul se scumpește și totul se schimbă și la drept vorbind este greu de trăit acum.”
Dezinformarea și temerile legate de integrarea în Uniunea Europeană
În multe localități, fricile sunt direct alimentate de campanii de dezinformare. La Dondușeni și Edineț oamenii se tem că „vin gay, lesbiene”, dar și de faptul că se va atenta la credință dacă țara noastră va deveni membră a UE.
„Luând în considerare ultimele alegeri, cred că, frica de Uniunea Europeană, genul ăsta că, vin gay, lesbiene, toate astea, presupun că, este motivul dezinformării.”
„Nu vreau în Europa și nu vreau legile europene la noi în țară. Noi suntem o țară ortodoxă, o țară creștină și eu nu vreau copiii mei să crească în mizeria care se petrece în Europa.”
La Florești, temerile merg și mai departe. Aici oamenii se tem de faptul că satele moldovenești vor fi populate de refugiați.
„Cea mai mare frică pe care o am, pace. Să fim sănătoși, să nu trimitem copiii la război, da, eu mă tem de un singur lucru, dacă vor fi deschise hotarele pentru refugiați, satele noastre sunt pustii, vor veni și vor ocupa Moldova. Uniunea Europeană cere o cotă de refugiați să fie chemați și dacă ne vor inunda țara, vedeți ce se întâmplă acolo.”
Narațiunile false prind rădăcini în zone vulnerabile, unde lipsa de informație corectă și sărăcia creează un teren fertil pentru manipulare, iar scopul celor care utilizează aceste metode e ca să ne determine să luăm decizii nechibzuite, spun experții.
GRIGORE GUZUN, expert comunitatea Watchdog: „În general scopul este unul și același, să creeze panică în rândul populației, să creeze tensiune între noi, noi de fapt ca cetățeni trebuie să ne informăm corect, trebuie să ascultăm în primul rând de instituțiile statului și când vedem o informație falsă să încercăm să o raportăm.”
Neîncrederea în procesul electoral
Frica de fraudă electorală este o altă temă recurentă.
„Va fi falsificare, vrem, nu vrem, vor falsifica, a fost și va fi. În Moldova nimic nu va fi schimbat, niciodată, până când nu vor fi toți demiși, toate rudele ucise și pe toți cei veniți la înmormântare.”
„Ori noi alegem, ori nu, oricum votul nostru nicăieri, ce vreau de sus aceea pun și atât, părerea mea este că noi nu trebuim nimănui.”
Această percepție, alimentată de experiențe trecute și de lipsa de transparență, erodează participarea civică. Mulți alegători ajung să creadă că votul lor nu contează.
VASILE CANTARJI, sociolog: „Propaganda urmărește să creeze stări de frică, stări de neîncredere, omul în asemenea stări este mai ușor de manipulat, este mai ușor determinat să acționeze în direcția sau în forma în care el în stare normală nu ar fi acționat.”
Totuși, printre valurile de frică și dezamăgire, există și voci optimiste.
„Nu avem nici o frică, ne ducem liberi și votăm pentru cine am votat până în prezent, fără nici o scuzare să mă rog la unul, la altul că mă tem să-i spun, eu spun direct.”
„Cu care oameni vorbesc, ei nu au frică, toți doresc să voteze, va fi ok. Totul va fi bine, eu sunt sigură că, o să meargă.”
Aceleași întrebări despre viitor și vot au fost adresate și locuitorilor din sudul țării. În Cahul, oamenii se tem că nu-și pot exprima opțiunea din diaspora și vorbesc despre votul blocat la distanță și despre neîncrederea electorală.
În Leova, răsună mai degrabă frica zilei de mâine și temerile civice, în timp ce la Taraclia discuțiile se conturează în jurul unei anxietăți democratice.
La Vulcănești predomină insecuritatea socială și teama de război, iar în Cantemir, oamenii spun direct că le e frică de alegeri, de incertitudine și de fenomenul votului cumpărat.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram
