Republica Moldova, o țară în care terenurile arabile ocupă mai mult de jumătate din teritoriu, continuă să exporte materie primă și să importe produse procesate la prețuri mai mari. Aceasta este una dintre cele mai mari vulnerabilități ale economiei naționale – lipsa unui lanț complet de producere: de la creștere, la procesare și apoi la export. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, în primul trimestru al anului 2025 exporturile de bunuri au însumat peste 690 de milioane de dolari, în scădere cu 13,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, importurile au crescut cu 23,1%.
Munca noastră, profitul altora
VEACESLAV IONIȚĂ, expert în economie: „Producția agricolă primară, deci noi înainte ne lăudam că importam floarea-soarelui și exportăm ulei, de sute de milioane de dolari, acum noi exportăm floarea-soarelui, dacă vă uitați la exporturile noastre ele se mai mențin pe linia de plutire, mulțumită exportului de materia primă agricolă și importăm la greu produse finite, am dat doar trei poziții, dar pot fi mai multe, ele sunt trei unde noi am fost nu cândva, recent am fost exportatori, acum am devenit importatori net. Când noi începem a substitui producția locală cu importurile, bugetul de stat, încasările bugetare scad de vreo cinci-șase ori, vorbim de sute de milioane de lei anual, pierderi directe ale bugetului de stat, de la impozite și taxe care ar putea fi.”
PIERDERI BUGETARE
7 MILIARDE DE LEI ÎN 2024
430 DE MILIOANE TAXE DE LA IMPORT DE ZAHĂR
Daniel Leahu, agricultor din nordul țării, cultivă pe 340 de hectare grâu, porumb și floarea-soarelui. El spune că provocarea principală este obținerea unui preț corect.
DANIEL LEAHU, agricultor: „Eu zic că la costurile de producție pentru materia primă, raportat nu la anul ăsta, raportat la un ciclu de măcar patru ani sănătoși, e foarte greu să obții un preț corect. Și mai ales că, dacă discutăm astăzi de spațiile de depozitare, trebuie să înțelegem că spațiile de depozitare în agricultură sunt foarte mici și până la următoarea cultură sau cel puțin o jumătate din producții ești nevoit să o vinzi, atunci se vehiculează cu niște prețuri mai mici, pentru că oricum știu și traderii, și procesatorii, și cred că toți actorii știu că suntem nevoiți să vindem și atunci îi beneficiază de un preț mai mic și incorect pentru noi.”
Există totuși și exemple pozitive. Sectorul mărului demonstrează că investițiile în procesare și calitate pot schimba radical situația. În 2021, Republica Moldova exporta doar 1.000 de tone de mere în Uniunea Europeană, iar în 2024 cifra a crescut la aproape 25.000 de tone. Denis Vornicescu, agricultor din Briceni, povestește cum fermierii au reușit să se adapteze.
Exportul de mere în Uniunea Europeană
2021 – 1.000 de tone
2024 – 25.000 de tone
DENIS VORNICESCU, reprezentantul companiei: „În Uniunea Europeană exportăm în Suedia, România, și în Germania, am livrat, dar mai puțin. Și următorul pas o așteptăm poate și în Marea Britanie, după anul nou, în anul 2026, să putem livra acolo mere. Dar foarte mult, măr ducem, practic, 600 de tone și în Orientul Mijlociu, Arabia Saudită. Sunt cerințe și de la India, dar lucrăm la asta. Și am făcut și la Malaezia, și acolo am făcut export. Și primul export AgroDeniDan l-a făcut și în Islanda, am ajuns și acolo.”
Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, recunoaște problema și spune că statul va pune accent pe procesarea locală.
LUDMILA CATLABUGA, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare: „Foarte mult ne dorim cu agricultorii de comun să putem schimba această viziune, de a nu duce înafara materia primă, de a o procesa aici pe loc, asta ar presupune și crearea locurilor de muncă. Din păcate, astăzi agricultorii și infrastructura oferită care a fost distrusă de mulți ani de fapt, cred că, este cazul să punem accent mult mai mare și să putem procesa acasă. Depozite, post-recoltare, linii de sortare, dacă ne referim la segmental de pomicultură, sortare, calibrare, spălare, împachetare, tot ce fac de fapt acum mulți agricultori, ei deja s-au orientat pe aceste părți în agricultură.”
Pentru ca agricultura moldovenească să devină competitivă, experții recomandă, investiții în industria de procesare, subvenții pentru utilaje și tehnologii modern, crearea centrelor regionale de depozitare și post-recoltare, instruirea continuă a agricultorilor și muncitorilor din industrie – pentru a crește productivitatea și calitatea produselor.
Experții recomandă:
- investiții în industria de procesare,
- subvenții pentru utilaje și tehnologii moderne,
- centre regionale de depozitare și post-recoltare,
- instruirea continuă a agricultorilor și muncitorilor.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert în economie: „Acum văd că autoritățile încep a privi la modul serios industria de procesare, eu sper tare mult că ea, de la declarații va deveni prioritară, utilaje, subvenții pentru utilaje, modernizare, pentru inclusiv noi vorbeam de mult timp și sindicatele spunea, pregătirea continuă la locul de muncă. Fabrici noi de procesare, investiții și subvenții.”
Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2024 producția agricolă totală a Republicii Moldova a scăzut cu 14,6% față de anul 2023. Iar până când lanțul de producție – de la câmp la raft – nu va fi complet, Moldova va continua să muncească, iar alții să profite.
Această activitate a fost realizată în cadrul proiectului ,,Susținem mass media independentă și publicarea conținutului de calitate în Moldova”, implementat de către ERIM (IREX Europe) în parteneriat cu Proiectul Media “Cu Sens” și finanțat de către Uniunea Europeană.
Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia este responsabilitatea TV Nord și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
