Republica Moldova a intrat în anul 2025 cu o populație estimată la 2,4 milioane de persoane, în scădere cu 42 de mii față de anul precedent, potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică. Scăderea este una constantă și se menține de la un an la altul, pe fondul migrației externe și al sporului natural negativ. În paralel, structura pe vârste a populației se modifică accelerat: numărul copiilor scade, iar ponderea persoanelor de peste 65 de ani crește.
Această analiză urmărește principalele date care explică declinul demografic din Republica Moldova, evoluția natalității, îmbătrânirea populației și efectele directe asupra comunităților locale, cu accent pe regiunea de nord a țării.
La 1 ianuarie 2025, densitatea populației era de 78,4 locuitori/km², conform Biroului Național de Statistică.
Pentru comparație, Armenia – stat non-UE cu o suprafață mai mică (29.743 km²) – înregistrează o densitate de aproximativ 103 locuitori/km².
În anul 2025, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova a fost estimată la 2,4 milioane de persoane, în scădere cu 42 de mii față de 2024. Tendința de reducere a populației se menține în fiecare an.
Recensământul din 2024 confirmă declinul demografic
În 2024, Republica Moldova a desfășurat al treilea recensământ al populației de la declararea independenței. Datele confirmă o scădere semnificativă a populației față de anul 1989, ultimul recensământ realizat înainte de independență.
O problemă distinctă este structura pe grupe de vârstă. În ultimii zece ani, grupele 0–14 ani, 15–24 ani și 25–64 ani sunt în scădere. Singura categorie în creștere este cea de 65 de ani și peste, ceea ce indică un proces accelerat de îmbătrânire a populației cu reședință obișnuită în Republica Moldova.
Potrivit Biroului Național de Statistică, factorii care au influențat declinul populației au fost migrația internațională, cât și sporul natural negativ. În 2024 s-au născut 23,6 mii copii, în descreștere cu 0,5 mii copii față de anul 2023. În 2023 s-au născut 24 mii copii, în descreștere cu 3,0 mii copii față de anul 2022, iar în 2022 s-au născut 24,7 mii copii, în descreștere cu 2,4 mii copii.
În anul 2024, numărul de decese a fost de 33,5 mii, în 2023 – 33,8 mii, în timp ce în 2022 numărul a ajuns la 36,2 mii. O altă realitate sumbră care arată că numărul deceselor este cu mult mai mare față de numărul celor născuți.
Decesele depășesc constant numărul nașterilor
Expertul în politici economici la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță menționeză că din cauza a factorilor de migrație în special a tinerilor și natalitatea riscăm ca în 2030 numărul moldovenilor născuți peste hotare va fi mai mare decât al ceclor care se nasc în țară.
VEACESLAV IONIȚĂ, analist economic: „Noi suntem acum loviți de foi factori majori, ei sunt mai mulți, dar doi aș pune în primul rând. Migrația, în special a tinerilor, acum ne confruntăm cu un val migraționist a tinerilor și numărul tinerilor peste hotare se apropie la 45%, iar în câțiva ani de zile va depăși 50%, în 2026 – 2027, numărul tinerilor aflați peste hotare va fi mai mare decât a celor în țară și al doilea factor, natalitatatea, ori noi acum avem nașteri, numărul de copii este cel mai mic din 180, ne apropiem de 200 de ani în urmă și numărul femeilor care nasc copii (vârsta 20 – 34 de ani), în câțiva ani, ele vor fi peste hotare, în 4-5 ani vor fi mai mulți peste hotare dedcât în țară, practic, potențialul mamei nu se află în țară ci epste hotare și cred că în 2028 – 2029 – 2030 va trebui să constatăm cu numărul cetățenilor moldoveni născuți peste hotare va fi mai mare decât a celor născuți în țară.”

Sursa: https://ionita.md/2024/06/28/157-analize-economice-populatia-moldovei/
Regiunea de Nord a Republicii Moldova cuprinde municipiul Bălți și 11 raioane (Briceni, Edineț, Dondușeni, Drochia, Fălești, Florești, Glodeni, Ocnița, Rîșcani, Sîngerei și Soroca) cu suprafață de circa 10.014 km. La momentul recensământului din 2024 populația în regiune a fost de 644.574 de locuitori, pe locul trei între cele cinci regiuni de dezvoltare funcționale ale țării. În 2014, populația a în nordul țării constituia 994,8 mii de persoane, astfel, în doar 10 ani, din nordul țării au plecat peste puțin peste 350 mii de persoane. Acest lucru s-a reflectat și în populația satelor/comunelor. În acest tabel observați cele mai mici sate din fiecare raion din nordul țării din punct de vedere al populației.
| Sat/comună | Anul | Numărul populației |
| Briceni/Mihaileni | 2024 | 482 |
| Briceni/Mihaileni | 2023 | 512 |
| Briceni/Mihaileni | 2022 | 549 |
| Dondușeni/Elizavetovca | 2024 | 396 |
| Dondușeni/Elizavetovca | 2023 | 413 |
| Dondușeni/Elizavetovca | 2022 | 427 |
| Drochia/Salvirii Vechi | 2024 | 448 |
| Drochia/Salvirii Vechi | 2023 | 484 |
| Drochia/Salvirii Vechi | 2022 | 583 |
| Edineț/Alexeevca | 2024 | 462 |
| Edineț/Alexeevca | 2023 | 486 |
| Edineț/Alexeevca | 2022 | 517 |
| Fălești/Pietrosu | 2024 | 585 |
| Fălești/Pietrosu | 2023 | 615 |
| Fălești/Pietrosu | 2022 | 659 |
| Florești/Tîrgul-Vertiujeni | 2024 | 504 |
| Florești/Tîrgul-Vertiujeni | 2023 | 520 |
| Florești/Tîrgul-Vertiujeni | 2022 | 552 |
| Glodeni/Fundurii Noi | 2024 | 545 |
| Glodeni/Fundurii Noi | 2023 | 561 |
| Glodeni/Fundurii Noi | 2022 | 557 |
| Ocnița/Naslavcea | 2024 | 527 |
| Ocnița/Naslavcea | 2023 | 543 |
| Ocnița/Naslavcea | 2022 | 594 |
| Rîșcani/Șumna | 2024 | 401 |
| Rîșcani/Șumna | 2023 | 416 |
| Rîșcani/Șumna | 2022 | 447 |
| Sîngerei/Tăura Veche | 2024 | 516 |
| Sîngerei/Tăura Veche | 2023 | 541 |
| Sîngerei/Tăura Veche | 2022 | 553 |
| Soroca/Pîrlița | 2024 | 452 |
| Soroca/Pîrlița | 2023 | 473 |
| Soroca/Pîrlița | 2022 | 537 |
Sate cu mai puțin de 500 de locuitori în raioanele din nord
Primara comunei, Șumna, raionul Rîșcani, Antonina Șarban menționează că lipsa locurilor de muncă a devenit catalizatorul principal migrării masive, iar pe viitor, comuna poate ajunge pe cale de dispariție.
Efectele problemei demografice au scos la iveală nu doar probleme de ordin economic și social, dar și din punct de vedere politic. Organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova este reglementată prin legea nr.764 din 27.12.2001. Potrivit articolului 4, Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: sate, orașe, raioane UAT Găgăuzia. Cu alte cuvinte, avem Consilii Raionale în subordinea cărora intra satele, comunele adiacente), municipii și o UAT Găgăuzia. În Republica Moldova, în prezent există aproximativ 898 de primării, fragmentarea lor și lipsa unui număr de minim 1500 de locuitori, fapt ce împiedică absorbția proiectelor și furnizarea eficientă a serviciilor, în acest sens, Guvernul Republicii Moldova a pornit Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023 – 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.126/2023 – Amalgamarea voluntară.

Conceptul de amalgamare voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multe UAT de nivelul întâi, în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea condițiilor și a procedurilor prevăzute în Legea cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale și Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Metodologiei de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Amalgamarea voluntară nu poate avea loc fără consultarea solidă a locuitorilor și elaborarea unei viziuni comune de dezvoltare a UAT noi, amalgamate.
Care sunt succesele? La trei ani de la Hotărârea Guvernului, două clustere de localități au finalizat procesul de amalgamare, unul este în nordul țării (r-nul Fălești), este vorba despre Călinești, Hîncești și Chetriș. Potrivit Guvernului până în septembrie 2025 procesul de amalgamare voluntară a fost prezentat la peste 200 de primari, peste 90 de consilii locale, 101 APL-uri sunt implicate în discuții active, iar 68 de clustere sunt drept potențiale.
În 2026 Guvernul Republicii Moldova a inițiat consultări largi pentru reforma administrației publice locale, o necesitate privind pregătirea Republicii Moldova către aderarea la Uniunea Europeană, dar și formarea unor primării capabile să accese fonduri și să devină competitive.
ALEXEI BUZU, Secretar general al Guvernului: „Guvernul anunță că începem reforma administrației publice locale și îndeamnă toți cetățenii, primarii, societatea civilă să facem această reformă importantă împreună. Obiectivul principal este să creăm localități dezvoltate, primării puternice și servicii mai bune aproape de oameni. Suntem conștienți de complexitate ei, e normal să existe îngrijorări. De aceea este atât de important să facem aceste schimbări împreună.”
Demografia Republicii Moldova scoate la iveală o realitate sumbră în care ne aflăm. An de an, populația devine tot mai bătrână, iar numărul nașterilor devine din ce în ce mai mic. Ironic sau nu, unii se întreabă, în momentul în care vor ajunge la vârsta de pensionare, dacă vor mai fi cei care vor contribui la pensie.
VALERIU PAȘA, președintele WatchDog: „Criza demografică, noi deja avem niște disproporții colosale, cine o sa ne plătească mie și ție pensiile? Cine o să muncească să genereze venituri? Să mențină această economie așa ca eu cu tine să aibă cine să ne plătească acele pensii pentru care noi acum cotizăm?”
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.

