Republica Moldova ar putea lua în calcul reunificarea cu România în cazul în care parcursul său european va fi blocat sau va intra în impas după anul 2028. Declarația a fost făcută de vicepremierul Eugen Osmochescu, într-un interviu pentru Euractiv. Oficialul a precizat însă că aderarea la Uniunea Europeană rămâne principala prioritate a Chișinăului, potrivit tv8.md.
„Acesta este Planul B”, a spus Osmochescu, întrebat despre posibilitatea unirii cu România în cazul în care procesul de aderare la UE nu va avansa. Vicepremierul a subliniat că obiectivul autorităților de la Chișinău este semnarea tratatului de aderare până la sfârșitul anului 2028. Potrivit lui, doar dacă acest scenariu nu se va realiza, liderii politici ar putea discuta mai serios despre alternative.
Extinderea Uniunii Europene trebuie să rămână bazată pe merite, a mai declarat Osmochescu, în contextul în care parcursul Republicii Moldova este urmărit în paralel cu cel al Ucrainei. Oficialul spune că, pentru Chișinău, este esențial ca Bruxelles-ul să transmită semnale clare, mai ales pe fondul acțiunilor hibride ale Rusiei împotriva integrării europene: „Trebuie să transmitem un semnal populației”. Osmochescu a admis că Republica Moldova nu are aceeași capacitate de rezistență ca Ucraina în fața presiunilor militare: „Nu suntem la fel de rezilienți ca ucrainenii. Nu avem industrie militară. Nu avem producție militară. Nu avem o armată comparabilă cu cea ucraineană”.
Comisia Europeană ar urma să deschidă pe 16 iunie primul cluster fundamental de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova.
„Dacă se întâmplă în iunie, dacă deschidem negocierile, atunci acesta ar fi un semnal clar. Asta ne propunem”, a declarat vicepremierul.
Oficialul s-a arătat deschis și față de ideea unei integrări graduale în UE sau a unui statut intermediar pentru statele candidate, așa cum a propus recent cancelarul german Friedrich Merz. Un astfel de statut ar permite participarea la reuniunile liderilor și miniștrilor europeni, dar fără drept de vot.
Potrivit lui Osmochescu, orice pas care apropie Republica Moldova de Uniunea Europeană ar consolida reformele și ar transmite mai multă încredere cetățenilor. El spune că o asemenea etapă nu ar trebui văzută ca o blocare în incertitudine, ci ca o șansă de a avansa.
„Avem teme de făcut, iar acestea trebuie îndeplinite”, a precizat vicepremierul.
Întrebat dacă unirea cu România ar schimba fundamental identitatea Republicii Moldova, Osmochescu a invocat legăturile culturale, istorice și familiale dintre cele două maluri ale Prutului, dar și faptul că mulți cetățeni moldoveni dețin deja cetățenie română.
„Există un cost. Acesta va trebui absorbit de România și de UE. Dar costul nu ar fi la fel de mare ca în cazul fostelor Germanii de Est și de Vest, atunci când s-au reunificat”, a declarat Osmochescu.
TV8.md amintește că pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că ar vota pentru unire întrucât devine tot „mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, desigur, să reziste în fața Rusiei”. Afirmația a fost făcută în cadrul unui podcast pentru doi jurnaliști britanici.
După Maia Sandu, și premierul Alexandru Munteanu a anunțat că ar vota pentru Unirea cu România. Totuși, în calitate de șef al Executivului, spunea că va face tot posibilul pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Potrivit unui sondaj INSCOP Research, 71,9% dintre români ar vota pentru unirea României cu Republica Moldova, dacă ar fi organizat un referendum, în timp ce 21,4% s-ar opune.
Atât Republica Moldova, cât și Ucraina au depus cererea de aderare la UE la scurt timp după ce trupele ruse au invadat țara vecină. În luna iunie a anului 2022, am obținut statutul de candidat la Uniunea Europeană, iar în 2023, cele 27 de state membre ale UE au dat undă verde pentru începerea negocierilor de aderare.
În decembrie 2025, Republica Moldova a primit acordul tuturor celor 27 de state membre UE pentru lansarea negocierilor tehnice pe trei clustere: statul de drept și justiția, piața internă și economia, precum și politica externă și securitatea.
