Oameni scoși cu forța din lăcașuri sfinte, preoți baricadați, politicieni la altar conflictul dintre cele două Mitropolii din Republica Moldova a ieșit din sferele religioase și a ajuns în stradă.
Trei sate, același conflict
Grinăuți, raionul Rîșcani, vara 2025. Preotul Constantin Turtureanu anunță că trece cu parohia sa de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei. Reacția vine imediat. Un grup de localnici îl scoate cu forța din biserică. Imaginile invadează online-ul din Republica Moldova. Litigiul continuă și azi.
Răuțel, raionul Fălești, primăvara 2024. Același scenariu preotul Victor Țurcanu vrea să treacă la Mitropolia Basarabiei. Episcopul de Bălți și Fălești, Marchel cunoscut drept un susținător al „lumii ruse”, cheamă enoriașii să voteze un nou paroh și să blocheze trecerea în lăcaș pentru preotul Victor și creștinii care îl susțin. Preotului îi reușește să păstreze după el dreptul de a oficia slujbele.
Dereneu, raionul Călărași. Un caz început în 2017 și ajuns la Curtea Supremă. Preotul Florinel Marin trece cu parohia la Mitropolia Basarabiei, este imediat caterisit și înlocuit. Ministerul Culturii cedează clădirea bisericii Mitropoliei Basarabiei pe 50 de ani. Mitropolia Moldovei contestă. În 2025, Curtea Supremă respinge definitiv contestația. Drept răspuns preotul Alexandru Popa, reprezentantul Mitropoliei Moldovei se baricadează în biserică împreună cu soția, și cei trei copii, iar Arhiepiscopul de Ungheni și Nisporeni, Petru Musteața îngenunchează în fața polițiștilor și citește rugăciuni.
Între timp, același arhiepiscop lansa mesaje anti-românești din amvon: „România a venit să ne fure credința, ca Iuda.” Jurnaliștii de la anticoruptie.md identifică printre protestatari mercenari aduși din alte localități și cel puțin trei preoți care au participat la pelerinaje finanțate de Fundația Eurazia, afiliată lui Ilan Șor.
Arhiepiscopul a nimerit în vizorul presei încă din 2007, după ce Ziarul de Gardă a scris că pentru a obține această funcție, acesta ar fi plătit 400 de mii de euro, fapt care a nemulțumit pe atunci 30 de preoți ce au decis să treacă de la Mitropolia Moldovei la Mitropolia Basarabiei.
ANDREI CURĂRARU, expert WatchDog: „Pentru mine aceasta este o continuare a proiectului „Sare și Lumină”, în care vedem exploatarea temelor religioase în scopuri politice. Am văzut mai mulți oameni politici printre care liderul PSRM, Igor Dodon sau liderul MAN Ion Ceban, sau chiar doamna Furtună care s-a adresat cu o chemare către Mitropolia Moldovei, ne dăm seama că există o decizie finală în instanțele de judecată din Republica Moldova, chiar Biblia spune: „Dați-i Cezarului ce este a Cezarului” adică să respectăm legislația în vigoarea, să-i lăsăm pe oameni să-și aleagă singuri Mitropolia, iar manipularea pe care o vedem acolo, prezența unor oameni cu sigle ale Federației Ruse pe umere, multă presă, multe camere care mai degrabă ne duc cu gândul la alegerile locale, decât la un veritabil conflict religios. După mine s-ar putea găsi o soluție de conviețuire a celor două mitropolii în această biserică, nu aș vedea o problemă în legătură cu asta, iar subiectul este umflat pentru dividente politice.”
De unde vine ruptura
Moldova are două structuri ortodoxe care funcționează în paralel pe același teritoriu.
Mitropolia Moldovei subordonată canonic Patriarhiei Ruse (Patriarhul Kirill), condusă de Mitropolitul Vladimir. Cuprinde șase eparhii, patru vicariate și circa 1.500 de biserici marea majoritate a lăcașurilor din țară.
Mitropolia Basarabiei sub jurisdicția Patriarhiei Române (București), condusă de Mitropolitul Petru. Are trei eparhii. Mult mai mică, dar în creștere accelerată. Separarea are rădăcini istorice. După 1812, când Basarabia intră sub control rus, biserica din zonă trece sub Patriarhia Moscovei. Din 1918, odată cu unirea cu România, vine sub București. Din 1940, odată cu ocupația sovietică, revine la Moscova. Independența din 1991 nu a rezolvat nimic, ambele structuri au revendicat același spațiu.
Mitropolia Basarabiei a fost reactivată în 1992, dar Guvernul Moldovei a refuzat să o recunoască până în 2002, când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat țara în unanimitate pentru această decizie.
Războiul din Ucraina schimbă balanța
Punctul de cotitură vine în februarie 2022. Patriarhul Kirill binecuvântează public invazia Rusiei în Ucraina, numind-o război „sacru”. Declarațiile devin imposibil de ignorat pentru preoții și enoriașii care nu voiau să fie asociați cu susținerea unui conflict armat.
KIRILL, Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii: „Federația Rusă nu a atacat pe nimeni, este surprinzător când o țara mare și puternică nu a atacat pe nimeni. Pentru unitatea bisericii noastre, pentru victoria față de inamicii locali și externi. Ucraina, Rusia și Belarus toți suntem Sfânta Rusie.”
De la începutul invaziei și până în 2024, pe teritoriul tării noastre aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei și au aderat la Mitropolia Basarabiei. Motivele invocate sunt refuzul asocierii cu Patriarhia Moscovei și un avantaj concret, Patriarhia Română îi angajează oficial pe preoți și le plătește salarii. Mitropolia Moldovei nu oferă salarii și percepe taxe per biserică.
Preoții care pleacă sunt caterisiți pentru că au „părăsit samavolnic jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Moldova.”
Recensământul din 2024 confirmă că religia rămâne un subiect central. Din cei 2,4 milioane de locuitori, peste 99% au declarat o apartenența confesională. Dintre aceștia, 2,27 milioane se declară ortodocși — ceea ce explică de ce biserica reprezintă o miză atât de mare în orice calcul politic.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
