La Edineț, începutul de an școlar aduce o schimbare importantă – tot mai mulți copii romi pășesc pragul școlii. Într-o clasă luminoasă, o învățătoare îi ghidează cu răbdare:
„Cu acest creion, iată ai linia și condu-o așa, mai departe…”
Pentru acești copii, școala nu este doar un loc unde se învață literele. Este primul pas spre o viață diferită.
„Când am venit la școală, mie mi-a plăcut totul. Nu am venit pur și simplu la școală, dar ca să învăț”, spune un elev rom, cu emoție.
Astăzi, la Gimnaziul „Grigore Vieru” din Edineț, învață peste 170 de elevi romi. Este una dintre puținele școli din Republica Moldova unde incluziunea nu mai este doar un concept, ci o realitate zilnică.
Te-ar putea interesa și:
Populație mică pe hârtie, mare în realitate
Conform recensământului din 2024, în Republica Moldova s-au declarat romi aproximativ 9.300 de persoane – adică 0,4% din populație, față de 0,3% la recensământul din 2014. Dar aceste cifre nu spun întreaga poveste. ONG-urile și experții estimează că numărul real al romilor este mult mai mare, între 20.000 și chiar 100.000 de persoane.
Motivul? Teama de stigmatizare.
„Este dureros atunci când romii nu vor să își declare identitatea. Avem foarte multe persoane de succes – medici, profesori, avocați – care nu declară identitatea de frica discriminării”, spune Silvia Feraru, președinta Consiliului de Administrare al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari.
Majoritatea romilor trăiesc în nordul țării, în raioanele Ocnița, Soroca și Edineț. Familiile sunt mari – în medie, o gospodărie romă are aproape șase membri, dublu față de media națională. Sunt multe familii cu copii, iar asta înseamnă nevoi mai mari și resurse puține.
Educația – cel mai fragil drum
Datele arată că educația este unul dintre punctele slabe când vine vorba de incluziune. Doar jumătate dintre copiii romi merg regulat la școală. Alți peste 2.600 de copii romi sunt complet neșcolarizați.
Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, în anul de studii 2019-2020, 10 copii romi au fost neșcolarizați și 52 de copii romi au abandonat școala.
„Căsătoria timpurie nu mai este principalul motiv al abandonului școlar, fenomenul s-a redus. Dar tradițiile și discriminarea din școală rămân. Fata care vine în rochie tradițională este adesea blamată”, explică Valeriu Căldăraru, director executiv al Asociației Naționale a Mediatorilor Comunitari.
Profesorii confirmă că integrarea nu este mereu ușoară, dar aduce beneficii tuturor.
„Noi am început să cunoaștem mai aproape cultura romă. An de an învățăm și noi, ca să le putem explica lor cine sunt”, spune Aliona Michitiuc, învățătoare.
Fără loc de muncă, fără siguranță
Lipsa educației duce direct la lipsa unui loc de muncă. Conform datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă aproape 90% dintre romii din Moldova nu au un serviciu stabil. Doar 10–12% sunt angajați oficial.
Cei mai mulți trăiesc din munci ocazionale, agricultură sezonieră sau ajutor social. Discriminarea joacă un rol major – șapte din zece romi spun că etnia este un obstacol direct la angajare.
„Problema cea mai mare este că mulți romi sunt analfabeți și nu au o calificare”, explică Silvia Feraru.
Sănătatea, un lux pentru mulți
Doar patru din zece romi au asigurare medicală. Fără bani și fără acte, mulți ajung la medic prea târziu. Femeile rome sunt printre cele mai vulnerabile – multe nu beneficiază de îngrijire prenatală, iar copiii cresc în condiții dificile.
Mediatorii comunitari sunt adesea singura punte între romi și instituțiile statului. Ei îi ajută la obținerea actelor, înscrierea copiilor la școală, accesul la medic.
Casele de la marginea satului
Deși majoritatea romilor au o casă, condițiile sunt precare. În multe gospodării lipsesc apa curentă, canalizarea sau încălzirea. Lemnul este principala sursă de căldură, iar iarna devine o perioadă critică.
Cartierele rome sunt adesea la marginea localităților, cu drumuri neasfaltate și infrastructură minimă. Acest lucru adâncește izolarea și sentimentul de abandon.
Romii din Republica Moldova trăiesc într-un cerc al excluziunii. Lipsa educației duce la șomaj, șomajul la sărăcie, iar sărăcia la marginalizare. Datele din 2024 și 2025 arată că schimbarea este lentă, dar posibilă.
Procesul de incluziune care are loc la Edineț demonstrează că atunci când copiii romi ajung în bănci, viitorul începe să arate altfel. Integrarea nu este doar o problemă a romilor, ci o responsabilitate a întregii societăți.
În Republica Moldova este în vigoare Programul guvernamental 2022–2025 pentru susținerea populației rome, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 576 din anul 2022. Documentul stabilește cadrul național de politici publice privind integrarea socială a romilor și îmbunătățirea condițiilor lor de viață.
Programul vizează domenii-cheie precum educația, sănătatea, ocuparea forței de muncă, combaterea discriminării și este implementat de mai multe instituții ale statului, inclusiv de Agenția Relații Interetnice, în cooperare cu ministerele de resort și autoritățile publice locale.
Printre obiectivele principale se numără creșterea accesului copiilor romi la educație, reducerea abandonului școlar și sprijinirea tinerilor romi în învățământul profesional și universitar. În domeniul sănătății, programul prevede facilitarea accesului la servicii medicale și promovarea sănătății în comunitățile rome.
Totodată, autoritățile își propun să stimuleze integrarea romilor pe piața muncii, prin formare profesională, crearea de oportunități de angajare și susținerea inițiativelor antreprenoriale. Un alt pilon important îl constituie îmbunătățirea condițiilor de trai, inclusiv accesul la infrastructura de bază.
Programul mai are ca obiectiv combaterea discriminării și a stereotipurilor etnice, promovarea toleranței interetnice și asigurarea respectării drepturilor populației rome.
