Ministrul de externe Bogdan Aurescu le propune omologilor săi europeni ca Uniunea Europeană să pregătească un nou set de sancțiuni la adresa Rusiei care să fie adoptate în cazul în care este necesar, și anume în contextul unei ofensive militare a Moscovei împotriva Ucrainei.
Șeful diplomației române a făcut aceste afirmații în cadrul unor declarații de presă la sosirea la Brest, acolo unde șefii diplomațiilor din cele 27 de state membre ale UE vor purta discuții politice informale despre viitoarea Busolă Strategică a UE, situația de securitate din vecinătatea estică, cu accent pe propunerile de securitate ale Rusiei, relațiile cu China și cu continentul african.
“Cel mai important subiect de pe agenda pentru România este situația de securitate din vecinătatea noastră estică. Și voi exprima poziția țării mele față de evoluțiile recente“, a spus Aurescu, în condițiile în care în această săptămână au avut loc mai multe iterații ale unui dialog aprofundat între Occident și Rusia pe marginea propunerilor Federației Ruse.
Moscova a avansat la mijlocul lunii decembrie o serie de propuneri privind arhitectura de securitate europeană. Acestea cuprind în principal excluderea oricărei noi extinderi a NATO, mai ales către Ucraina și Georgia, şi încetarea oricărei activităţi militare a Alianței şi a SUA în Europa de Est, implicit în țările care au aderat la NATO după 1997. Astfel de cerințe ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.
În declarațiile sale, Aurescu a evocat reuniunile care au avut loc în această săptămână – dialog strategic dintre SUA și Rusia de la Geneva, Consiliul NATO – Rusia de la Bruxelles și reuniunea OSCE de la Viena.
“Am exprimat poziția principială conform căreia arhitectura de securitate a Europei trebuie menținută și am respins acele propuneri avansate de Rusia, care sunt considerate inacceptabile, și am reafirmat valorile și fundamentele NATO, iar scopul acestor întâlniri a fost de a găsi căi pentru a avansa în direcția unei dezescaladări și, de asemenea, de a găsi căi și mijloace pentru a îmbunătăți situația de securitate în această regiune și în Europa în ansamblu“, a spus Aurescu.
Luni, consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa s-au încheiat, la Geneva, după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. SUA au reiterat avertismentele occidentale în privinţa unei eventuale invadări a Ucrainei, au fost ferme în respingerea propunerilor de securitate ale Rusiei care sunt inacceptabile şi au transmis cu claritate că nu vor permite nimănui să pună capăt politicii uşilor deschise a NATO, în timp ce Moscova a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor deveni vreodată membre ale NATO.
Miercuri, cele 30 de state membre ale NATO au transmis Rusiei că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, în timp ce au afirmat sprijinul lor pentru politica ușilor deschise a Alianței și pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. Între cele două momente de consultări, SUA și UE și-au reafirmat angajamentul de a aborda împreună “provocarea urgentă” a consolidării militare a Rusiei, subliniind că orice nouă invazie în Ucraina va avea costuri severe, iar SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO” în raport cu solicitările Federației Ruse.
“Acum, mingea este în terenul Rusiei și trebuie să vedem care este concluzia pe care partea rusă o voi trage din acest dialog pe parcursul acestor întâlniri din această săptămână“, a mai spus Aurescu.
Totuși, în cadrul discuțiilor de la nivelul OSCE, SUA au avertizat că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele, în timp ce Polonia, țara care asigură președinția OSCE, a dat startul lucrărilor avertizând că “riscul de război în zona OSCE este acum mai mare ca niciodată în ultimii 30 de ani”.
De la Brest, acolo unde asigură rolul de gazdă din partea președinției franceze a Consiliului UE, ministrul de externe Jean-Yves Le Drian a respins încercările Rusiei de reconstituire a ”blocurilor, zonelor de influență”, pe care le-a calificat drept ”inacceptabile”, punctând că europenii își doresc să promoveze o ”strategie Helsinki II” de destindere pentru securitatea pe continent, contrariul ”Ialtei II”. Jocul de concepte al lui Le Drian vizează respingerea unui tip de acorduri precum cele încheiate la finalul celui de-al Doilea Război Mondial între SUA, URSS și Marea Britanie privind împărțirea sferelor de influență în Europa și îmbrățișarea unei variante diplomatice care în 1975 s-a concretizat prin Actul Final de la Helsinki al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa, precursoarea OSCE.
O poziție similară a fost exprimată și de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, care a pledat pentru o poziție unitară a Uniunii Europene și pentru acțiuni concrete, în coordonare cu NATO și OSCE, în contextul confruntării cu o Rusie revizionistă, ce amenință arhitectura de securitate europeană.
Apelul la unitate a fost evidențiat și de ministrul român de externe în declarațiile sale.
“Vom discuta despre rolul UE în această situație și ce puteți face pentru a contribui la reducerea escaladări. Și putem fi uniți, iar acesta este cel mai important aspect pe care îl vom sublinia astăzi. Și cred că putem, de asemenea, să avansăm în planificarea adoptării de noi sancțiuni, în cazul în care va fi nevoie de adoptarea de noi sancțiuni, pentru că eu cred că posibilitatea adoptării de noi sancțiuni reprezintă contribuția UE la descurajarea Rusiei de la noi acțiuni agresive”, a spus el, în contextul în care și Senatul SUA pregătește noi sancțiuni dure împotriva Rusiei și a lui Vladimir Putin în cazul în care Moscova pornește o ofensivă militară împotriva Ucrainei.
“Voi sublinia, de asemenea, necesitatea de a sprijini în continuare reziliența Ucrainei și a celorlalți parteneri din aceste vecinătăți și necesitatea ca Uniunea Europeană să se implice mai mult în rezolvarea conflictelor prelungite în această zonă”, a conchis Bogdan Aurescu.
Sursa: caleaeuropeană.ro.
