Curtea Constituțională a constatat că interdicția de a folosi sau a purta panglica SF.Gheorghe reprezintă o încălcare a dreptului la exprimare.
Astăzi, Curtea a pronunțat o hotărâre care a avut la bază trei sesizări depuse de doi deputați din Parlament și de o persoană care a fost sancționată pentru utilizarea panglicii bicolore negru-oranj.
Autorii au contestat mai multe norme care au extins lista simbolurilor catalogate ca extremiste și au prevăzut sancțiuni pentru utilizarea lor. Acestea sunt simboluri general cunoscute utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acțiuni.
„Curtea a constatat că utilizarea unor atribute sau simboluri echivalează cu exprimarea unei opinii sub forma discursului simbolic, iar interdicția de a le utiliza limitează dreptul la libertatea de exprimare. Prin urmare, Curtea a trebuit să examineze dacă măsura care limitează exercițiul dreptului la libera exprimare este clară, dacă urmărește un scop legitim și dacă este proporțională scopului legitim urmărit.
Deși legea nu stabilește o listă a simbolurilor care se încadrează în categoria celor „general cunoscute utilizate în contextul unor acțiuni de agresiune militară, crime de război sau crime împotriva umanității, precum şi al propagandei sau glorificării acestor acţiuni”, ea oferă o descriere a acestora, menționând și un exemplu – „banda bicoloră negru-oranj”. De asemenea, legea stabilește că caracterul general cunoscut al unor asemenea atribute şi simboluri se constată doar în cazurile în care atributele şi simbolurile în discuție, precum şi conotațiile specifice ale acestora sunt cunoscute în mod obiectiv publicului larg la nivel internațional şi local.
Curtea a constatat existența unui consens larg cu privire la faptul că aceste simboluri cuprind, în afară de „panglica bicoloră negru-oranj”, literele „Z” și „V” (atunci când sunt utilizate în forma care amintește de utilizarea lor de către forțele armate rusești în Ucraina). De asemenea, Curtea a notat că simbolurile interzise de lege sunt vizate de legislațiile adoptate recent în Letonia, Lituania, Estonia și Ucraina, fapt care denotă că, într-adevăr, ele sunt general recunoscute, la nivel internațional și național, ca simboluri asociate cu războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Totuși, Curtea a constatat că textul „şi care pot fi confundate cu acestea” din articolul 1 din Legea privind contracararea activității extremiste nu este conform cu standardul previzibilității legii, deoarece contravine principiului interzicerii aplicării analogiei sau a interpretării extensive în materie penală.
Referitor la scopul legitim urmărit de legislator, Curtea a constatat că utilizarea simbolurilor prevăzute de normele contestate a fost interzisă pentru că ele promovează războiul, conduc la apariția unor tensiuni sociale și a urii interetnice.
Referitor la proporționalitatea măsurii, Curtea a observat că legea contestată nu stabilește dacă utilizarea simbolurilor interzise trebuie să urmărească vreun scop pentru a fi sancționate. Din lege nu rezultă nici obligația instanțelor de judecată și a agenților constatatori de a analiza contextul în care au fost comise faptele interzise de lege.
Curtea a constatat că legea nu prevede sancțiuni pentru utilizarea simbolurilor interzise doar dacă acestea au fost utilizate în scopuri științifice, educaționale, în contextul expozițiilor cu caracter științific/educațional, reprezentațiilor de teatru/film ori al activităților de reconstituire istorică. Curtea a observat că această listă a situațiilor neinterzise este exhaustivă.
De exemplu, această listă nu include situația unei persoane care utilizează simbolurile interzise pentru a protesta împotriva războiului și crimelor de război, nu pentru a le glorifica. De asemenea, legea nu distinge nici situația în care o persoană nu conștientizează conținutul simbolului. Având în vedere complexitatea și multitudinea situațiilor care pot apărea în practică, Curtea a reținut că stabilirea unei liste exhaustive a situațiilor neinterzise nu este aptă să asigure un echilibru corect.
Curtea a admis că unele din simbolurile analizate ar putea avea conotații multiple. În unele circumstanțe, literele „Z” și „V” ar putea fi considerate simboluri care glorifică invazia în Ucraina, în altele ar putea constitui embleme, mărci comerciale, inițiale ale numelor sau, pur și simplu, litere ale alfabetului latin.
Astfel, legea, așa cum este reglementată, prevede sancțiuni atât pentru situațiile în care simbolurile interzise sunt utilizate fără intenția de a propaga acțiunile de agresiune militară, crimele de război sau crimele împotriva umanității, cât și pentru situațiile în care se urmărește transmiterea mesajelor care nu pot fi tolerate într-o societate democratică.
Referitor la simbolurile care au mai multe semnificații, Curtea Europeană a subliniat că interzicerea generală a acestora, fără a se ține cont de circumstanțele particulare ale utilizării lor (cine le folosește și în ce scopuri), constituie o ingerință excesivă în exercițiul dreptului la libertatea de exprimare.
Astfel, prin hotărârea sa, Curtea a declarat neconstituțional textul „şi care pot fi confundate cu acestea” din definiția „activitate extremistă” reglementată de articolul 1 din Legea nr. 54 din 21 februarie 2003 privind contracararea activității extremiste.
De asemenea, Curtea a recunoscut constituțional articolul 3655 din Codul contravențional și prevederile articolului 1 din Legea privind contracararea activității extremiste care au fost introduse prin Legea nr. 102 din 14 aprilie 2022, cu excepția celor menționate mai sus, în măsura în care sunt aplicabile doar pentru faptele comise în scopul justificării sau glorificării acțiunilor de agresiune militară, a crimelor de război sau a crimelor împotriva umanității”, se arată în mesajul transmis de către Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
