David este un tânăr de 20 ani originar din Bălți, care și-a conștientizat orientarea sexuală la vârsta de 14 ani. S-a născut într-o familie baptistă în care discuțiile despre persoanele LBGTQ+ se rezumau la „sunt oameni bolnavi”, „nu sunt normali” sau „sunt împotriva lui Dumnezeu”. S-a temut să le spună părinților despre propria „descoperire” din teama că ar putea fi bătut, alungat de acasă sau chiar supus terapiei de conversie. A spus familiei că este gay în luna martie 2022, când locuia la Chișinău. Până a ajuns la această destăinuire, David a trecut printr-o serie de evenimente traumatizante la școală, la Bălți și la Chișinău. Vă invităm să-i cunoașteți istoria în care el își relatează franc trăirile și fricile pe care le-a avut legate de orientarea sexuală și de mutarea la Chișinău, scrie diez.md.
Despre copilărie
„Preferam să fiu singur.”
David a crescut într-o familie baptistă alături de încă șase copii. Are trei frați mai mari, un frate și două surori mai mici. Părinții lui au divorțat cu opt ani în urmă, mama rămânând pentru întreaga familie unicul pilon al stabilității.
„Tata ne ajuta când putea. Până în ziua de azi comunicăm, povestim ce se mai întâmplă nou în viața noastră. El și-a creat altă familie, iar noi trăiam separat, doar din salariul mamei”, povestește David despre familia în care a crescut.
Aproape toată copilăria era singur. Nu avea prieteni în curte, pe uliță. Tocmai în clasa a IV-a s-a împrietenit cu câteva colege de clasă.
„Preferam să fiu singur. Mă plimbam de unul singur, îmi plăcea să mă uit la animale. În clasa a IV-a, am făcut cunoștință cu primele prietene cu care petreceam timpul liber la școală. Începând cu clasa a VI-a, am făcut cunoștință cu alte fete. Îmi plăcea să mă întrec cu ele la sărit coarda, la alergat, pentru că eu eram unul dintre cei mai rapizi elevi din clasa mea. Cu băieții eram mai distant. Îmi era dificil să găsesc limbă comună cu ei. Sunt o persoană timidă și din această cauză nu puteam stabili relații de prietenie cu băieți”, își amintește David despre primele prietenii.
Primele semnale
„Eram curios să mă uit la fotografiile în care doi băieți se sărutau.”
David își amintește perioada când a început să simtă primele atracții față de băieți. Primele gânduri au apărut la vârsta de 13 ani. Erau niște fantezii. Își închipuia cum se sărută, cum se ține de mână cu băieții. Apoi, adolescentul își punea întrebări despre ce înseamnă relația dintre doi băieți. Se informa de pe internet, însă la un moment dat mama lui a aflat despre „cercetările” fiului și a început să se intereseze cu ce scop el caută așa informație.
„La 13 ani, mi-a fost interesant să aflu ce înseamnă relația dintre băieți. Țin minte că am scris pe Google: «Ce înseamnă când doi băieți se sărută». Atunci am aflat că ei se numesc «gay» și că este absolut normal să ai o relație cu o persoană de același sex. Apoi, am descărcat imagini cu băieți. În acea perioadă stăteam mult în internet ca să-mi satisfac curiozitățile. Mai mult decât atât, foloseam telefonul mamei pentru aceste lucruri. La un moment dat, mama a fost interesată cu ce mă ocup atâta timp pe telefon. Ea mi-a zis să-i dau telefonul. Am șters imediat tot istoricul din browser și i-am întors telefonul. A încercat să verifice istoricul accesărilor, însă era gol”, povestește David despre prima situație când mama sa a încercat să-i verifice activitatea pe internet.
„În familia noastră nu suntem bucuroși de gay.”
Totuși, mama lui a găsit niște fotografii în galerie în care niște băieți se sărutau. Adolescentul nega legătura lui cu aceste imagini, însă mai târziu i-a confirmat fratelui mai mare că a descărcat fotografiile „din curiozitate”.
„Mama mă întreba: «David, ce înseamnă asta?». Încercam să-i spun că nu-s fotografiile mele și că nu știu de unde au apărut în galerie. M-a întrebat dacă îmi plac așa fotografii. Tăceam. La urmă mi-a spus că mai mult nu vrea să mai vadă așa ceva. Am plecat în cameră și am început să plâng. Mai târziu, i-a spus fratelui. El m-a întrebat dacă am privit imagini cu băieți. I-am zis că da, «pentru că eram curios». El mi-a răspuns: «Mama acum din cauza ta plânge, e supărată. Familia noastră e creștină și nu e normal ca așa lucruri să se întâmple. În familia noastră nu suntem bucuroși de gay”, așa și-a amintit prima discuție cu familia pe tema orientării sexuale.
„Mă temeam că vor dori să mă «trateze».”
David auzea permanent de la părinți că a fi homosexual nu este bine, deoarece Dumnezeu a creat femeia și bărbatul pentru a întemeia o familie. „Mama zicea că homosexualitatea nu este acceptată, conform regulilor de viață și ale celor creștine. Bărbații trebuie să fie cu femeile, femeile – cu bărbații. Mama, când vedea știri despre relațiile homosexuale, spunea că nu e normal, nu e așa cum spune Dumnezeu. Era obijduitor să aud asta de la ea”, spune David.
Aceste vorbe îl deprimau pe tânăr. Își dorea ca la 18 ani să plece din familie pentru a începe o nouă viață și apoi să le spună că este gay. Era pregătit pentru cele mai rele scenarii care puteau să se întâmple: să fie bătut, să fie „vindecat” sau alungat de acasă.
„Când mama contesta aceste relații, îi spuneam că așa e lumea și că dragostea se manifestă diferit. Ea îmi răspundea că asta nu e dragoste, că oamenii își ies din minți, nu se gândesc. Așteptam să împlinesc 18 ani și să le spun despre orientarea mea și să plec din familie ca să mă simt în siguranță. Eram gata să accept orice lucru, ca de exemplu să se dezică de mine. Mă temeam că, dacă le spuneam până la 18 ani, ei puteau chema medicii sau pastorul să mă «trateze». Mă temeam că voi fi bătut sau că voi fi pedepsit”, așa simțea David fricile pe care le avea când trăia cu familia.
*Terapia de conversie e o practică gândită să „vindece” persoanele cu orientare homosexuală prin consiliere și restricții aplicate stilului de viață. Practica datează încă din perioada când homosexualitatea era considerată patologică. După multe studii și cercetări, Organizația Mondială a Sănătății a ajuns, în 1990, la concluzia că „homosexualitatea nu este o boală, o tulburare sau o perversiune”, așa cum se credea până atunci. Asociația Americană de Psihiatrie a exclus homosexualitatea de pe lista cu bolile mintale, iar terapia de conversie e considerată ineficientă, periculoasă și chiar mortală. Încercările de „vindecare” a homosexualității pot duce la anxietate, depresie și suicid.
Despre coming out-ul forțat
„David se uită cum doi «pedici» se sărută.”
Un alt cutremur emoțional a fost legat de coming out-ul forțat. S-a întâmplat la școală când a fost prins cum se uita la fotografii în care băieții se sărută.
„La sfârșitul clasei a VIII-a, colegii mei probabil și-au dat seama că sunt gay. Eram la pauză și stăteam în ultima bancă. Priveam pe telefon niște fotografii cu băieți și într-un moment în spatele meu a apărut o colegă care mi-a luat brusc telefonul din mână. Nu am reușit să-l blochez. Ea i-a întrebat pe colegii din clasă: «Doriți să vedeți la ce se uită David?».Toți au răspuns «Da, da, hai arată!». Ea le-a spus că «David se uită cum doi pedici [jargon din rusă, ceea ce înseamnă «gay»] se sărută». Doar unii dintre ei au văzut acele fotografii. Unii râdeau, alții discutau, dar în linii generale nimeni nimic nu mi-a spus. Norocul meu că în acel moment nu era prezentă o colegă care locuia lângă noua familie a tatălui meu, altfel i-ar fi putut spune. Am fugit la WC ca să mă liniștesc. Apoi am stat încă trei lecții la școală, după care m-am dus acasă cu așteptarea că familia mea va afla despre cele întâmplate la școală. Toată vara a fost liniște, iar în clasa a IX-a, colegii nu și-au mai adus aminte de acea situație și știrea despre mine nu s-a răspândit”, își amintește David despre unul dintre cele mai stresante momente din viața sa.
Despre șantaj
„Ai o săptămână ca să aduni banii.”
După ce căutările pe internet i-au răspuns la toate întrebările, David voia să facă cunoștință cu cineva în orașul Bălți pentru a avea cu cine discuta. Și-a creat un profil pe un grup de dating și așa a făcut cunoștință cu un băiat bisexual din oraș.
„Aveam 16 ani și voiam să fac cunoștință cu cineva ca mine. Pe VK era un grup de dating pentru gay, bisexuali și heterosexuali. Am completat o anchetă indicând sexul persoanei și orașul. La un moment dat, am dat like unui profil și am constatat că și el a dat like profilului meu, astfel anchetele noastre au devenit accesibile pentru amândoi. I-am scris primul. El avea 18 ani și era bisexual. Ne-am înțeles să ne întâlnim, să ne plimbăm”, așa ne-a povestit despre tentativa sa de a-și face prieteni din comunitate.
David povestește că a fost șantajat de un grup de băieți din care făcea parte și noul cunoscut de pe VK. Mai mult, din acel grup făcea parte și un cunoscut de-ai fratelui mai mare al lui David.
„Ne-am înțeles să ne întâlnim lângă stadionul orășenesc. Când am ajuns pe loc, acolo stăteau deja trei băieți. Unul dintre ei s-a apropiat de mine și m-a întrebat dacă sunt gay. De frică am răspuns că nu. Apoi a luat telefonul de la acel băiat cu care am comunicat și mi-a arătat conversația. Tăceam. După ceva timp a venit al patrulea băiat, care era prieten cu fratele meu mai mare. Mi-a zis că poate chiar acum să meargă la mine acasă și să le spună membrilor familiei despre orientarea mea. Îl rugam să nu-i zică familiei. Pentru tăcere, a cerut bani de la mine. Nu țin minte cât. I-am spus că nu am bani, că nu lucrez, că doar învăț. Nu îl interesa asta. Mi-a dat o săptămână ca să adun banii”, povestește tânărul despre șantaj.
Zis și făcut. Peste o săptămână, ei au venit acasă unde trăia David și au cerut banii. După ce au aflat că nu a reușit să adune banii, i-au acordat încă ceva timp lui David pentru a le plăti.
„Peste încă o săptămână, au venit acasă. Eram doar eu și sora mai mică. Când i-am văzut din nou, mi-a fost frică. M-au întrebat dacă am strâns banii. Mi-au dat încă două zile. Nu știam ce să fac și l-am blocat pe acel băiat cu care am făcut cunoștință, am șters conversația, apoi am șters pagina. Credeam că mă va ajuta. Așa a și fost. Ei nu au mai venit la mine acasă și nu mi-au mai cerut bani”, a relatat David.
Despre schimbarea mult așteptată
„Am găsit unicul prieten cu care mă simțeam în siguranță.”
Tânărul a început din nou să-și facă cunoscuți din comunitatea LGBTQ+ din Bălți. Pe aceeași rețea socială a făcut cunoștință cu un băiat mai mare decât el, care i-a marcat viața semnificativ.
„În luna mai 2022, am făcut cunoștință cu un băiat pe VK. I-am scris și ne-am înțeles să ne întâlnim și să discutăm. Am găsit imediat o temă comună – ciclismul. Ieșeam aproape în fiecare seară și ne plimbam cu bicicletele prin oraș. Așa ne-am împrietenit. Eu îi povesteam despre mine. El, fiind mai mare decât mine, mă ajuta cu sfaturi și îmi spunea cum să devin mai încrezător în propria persoană. El îmi spunea cum să devin independent, mă susținea în planul meu de a pleca din familie și de a începe o nouă viață. Mă încuraja. Era unicul om de la care simțeam grijă și afecțiune. Am găsit unicul prieten cu care mă simțeam în siguranță”, povestește David despre încă o tentativă de a-și crea prieteni din comunitate.
Noul prieten l-a încurajat să se mute la Chișinău. Îi povestea ce oportunități îl așteaptă acolo, însă pentru aceasta îi trebuiau bani pentru prima perioadă de trai. Totuși, prima încercare de a cuceri capitala a eșuat și a fost nevoit să revină la Bălți.
„Am început să lucrez pentru a aduna bani ca să mă pot muta la Chișinău. Am lucrat toată vara, iar în luna octombrie am venit la Chișinău. Cu puțin timp înainte, și el a revenit la Chișinău. Din cauză că nu am reușit să adun suficienți bani pentru chirie, el mi-a propus să trăiesc la el până când o să mă pun pe picioare și până o să devin independent. Din păcate, nu mi-a reușit în termen de o lună să găsesc un loc de muncă stabil și eram nevoit în noiembrie să mă întorc la Bălți. Ne-am înțeles că voi lucra și din nou voi strânge bani pentru a reveni la Chișinău”, povestește David despre prima încercare de a începe o nouă viață în alt oraș.
„Îmi făcea aluzii la sex ca să pot locui la el mai departe.”
La sfârșitul lunii ianuarie, a revenit la Chișinău. A doua încercare a fost și mai dificilă din cauză că nu putea găsi un loc de trai stabil. A avut un caz în care i s-a propus să întrețină relații sexuale pentru a putea sta cu chirie. Refuzul l-a costat alungarea din casă în plină iarnă. Nici aceste provocări nu l-au descurajat pe tânăr să lupte pentru binele său – pentru a rămâne în capitală ca să trăiască liber.
„Când am revenit la Chișinău în luna ianuarie, m-am înțeles cu un băiat să închiriem un apartament 50 la 50. Când am ajuns la gară, l-am sunat, însă el deja nu-mi mai răspundea, m-a blocat peste tot. În aceeași zi, am rugat un alt cunoscut să mă ia la el pentru o vreme. Am trăit o lună în cămin, însă într-o seară o altă doamnă de serviciu, care nu mă cunoștea, mi-a interzis să intru. Era trecut de ora 22.00 și nu aveam unde înnopta. Peste câteva zile, am făcut cunoștință cu alt băiat, avea peste 30 de ani; ne-am înțeles că voi locui la el o vreme, dar fără relații intime. El a acceptat. La început a fost bine, însă cu timpul el începuse să-mi facă aluzii sexuale. Eu îl refuzam. Făcea deseori scandaluri, striga când era în stare de ebrietate. Îmi era frică, dar trăiam așa, pentru că nu aveam unde pleca. Într-o seară, din nou s-a îmbătat și mi-a spus să plec mâine. Până la urmă, toată epopeea cu chiriile s-a terminat și de atunci am găsit o gazdă stabilă unde locuiesc în pace”, descrie acele momente când era nevoit să găsească în regim de urgență un nou loc de trai.
Despre cum i s-a destăinuit mamei
„Mama mi-a zis că mă iubește.”
După ce a devenit mai calm, avea unde trăi și puțin câte puțin se aranjau lucrurile, David a înțeles că e momentul potrivit să-i spună mamei că este gay. Temerile lui, din fericire, nu s-au adeverit. David a fost primit de familie, în pofida destăinuirii pe care a făcut-o.
„Am venit seara de la muncă și am decis să-i spun mamei despre orientarea mea. Mă temeam că ea ar putea să rămână dezamăgită de mine, să spună că nu mai dorește să vorbească și să mă vadă și, cel mai grav, mă temeam că îmi va spune că eu nu-i mai sunt fecior. Am început prin a discuta diverse, ca de obicei, apoi i-am atras atenția că vreau să-i spun ceva important. Atmosfera discuției s-a schimbat și am simțit o tensiune. I-am zis că îmi plac băieții. Ea m-a întrebat de unde mi-a venit asta și de ce îmi plac băieții. Apoi, la sfârșitul discuției, mi-a spus că oricum mă iubește și că mă așteaptă să vin acasă să discutăm despre aceasta”, a povestit David despre coming out-ul său.
„Mama speră că îmi voi găsi o soție.”
După ceva timp, a avut o întâlnire pe Viber cu toată familia, unde au discutat într-un format mai extins. Cu toate că mama îl acceptă așa cum este, totuși speră că fiul său își va găsi o fată în viitor.
„Mama continua să spună că asta nu e creștinește și că speră că în viitor voi avea o fată și o familie. Tata mi-a spus că omul singur decide cum să trăiască, orice alegere am face, Dumnezeu ne va ajuta; că indiferent cum mă identific, eu sunt creația lui Dumnezeu și că el mă va iubi indiferent de circumstanțe. Frații și surorile mă susțin, nu mi-au spus nimic rău în legătură cu deschiderea mea”, așa descrie David discuția cu familia.
Apoi a plecat acasă, unde a stat două zile în sânul familiei. S-a simțit mult mai liber, pentru că nu mai trebuia să se prefacă.
„Ei se comportau cu mine ca de obicei, nimic nu-mi spuneau despre orientarea mea. De la început, mă simțeam incomod văzând că ei știu despre mine, dar nimic nu-mi spun. Cu toate acestea, mă simțeam mai liber și fericit. Relația mea cu familia deloc nu s-a înrăutățit. Ei au acceptat alegerea mea și ei înțeleg că nu mă pot influența”, a conchis David.
Concluzia lui David
„Fiecare persoană LGBTQ+ se teme să se deschidă într-o țară homofobă ca a noastră și să fie respinsă, în special de rude, familie și prieteni. Aceasta a fost și frica mea. M-am înșelat. Familia mea mă iubește indiferent de cine sunt eu și indiferent de opiniile pe care ei le au despre persoanele homosexuale. În orice caz, trebuie să aveți o opțiune de rezervă care vă va ajuta în ipoteza că nu veți fi acceptați. Nu regret că m-am mutat la Chișinău. Am început să trăiesc independent și să fiu responsabil pentru viața mea. Mă bucur că dragostea a învins ura și prejudecățile religioase ale familiei mele. Sper că și societatea noastră va lua exemplu de la familia mea”, a concluzionat tânărul.
Despre religia baptistă
Termenul de baptist vine din grecescul „baptitzo” și înseamnă „să fii botezat în apă prin scufundare”. Acest ritual se practică doar în rândul adulților care au avut o mărturisire de credință. Conform religiei baptiste, mântuirea nu se obține prin fapte bune, ci numai prin credință, faptele bune fiind doar o consecință a acesteia.
Religia baptistă este o religie neoprotestantă care pune accent pe autoritatea Bibliei ca singura sursă a Cuvântului lui Dumnezeu. Baptiștii nu practică cultul icoanelor, al moaștelor și al sfinților, considerându-le tradiții nebiblice. Duminica este Ziua Domnului, considerată și ziua de adunare. Nu există sărbători închinate sfinților.
Religia baptistă se bazează pe autonomia bisericii. Bisericile baptiste nu sunt supuse vreunei autorități centrale de guvernământ, ceea ce duce la o diversitate a credințelor de la o biserică la alta. Bisericile baptiste liberale (Alianța Baptiștilor de Sud, răspândită în SUA și Canada, cu o reprezentanță de 140 de biserici și 4 500 de membri) acceptă persoanele LGBTQ+, însă Convenția Baptistă Sudică – cea mai mare organizație baptistă, cu peste 16 milioane de membri în aproximativ 40 000 de biserici – denunță homosexualitatea, considerând-o păcătoasă.
Sursa: diez.md.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
