Nu e nici o îndoială: mediul de securitate regional și internațional a devenit mai incert ca niciodată odată cu agresiunea militară a Federației Ruse în Ucraina. Există deja câteva certitudini cu privire la care sunt vulnerabilitățile majore ale Moldovei. Una din cele mai puternice vine chiar din propagandă și dezinformare. Atacurile cibernetice împotriva infrastructurii critice, regiunea transnistreană cu prezența militară rusă pe teritoriul său, revolte finanțate și sprijinite din exterior – sunt alte trei vulnerabilități mari. La acestea se mai adaugă trei: riscuri legate de traficul ilicit de muniții, corupția și crima organizată, presiunile, deși mai mici, dar încă existente, provenite din dependența de resurse energetice importate
Amplificare a operațiunii de dezinformare din partea Rusiei în ajun de alegeri. Cum va încerca să păcălească de această dată votanții?
Vor fi proteste, campanii de ură la adresa autorităților și se va opera cu un arsenal întreg de falsuri. Experții anticipează că, odată cu apropiatele campanii electorale, rușii vor amplifica operațiunea hibridă de dezinformare în Republica Moldova. Aceasta deja a cunoscut o intensitate maximă odată cu invazia rusă din Ucraina. 19 milioane de tentative de spargere a rețelelor cibernetice e doar una din cifrele ce arată amploarea operațiunii hibride înregistrate în 2022. De data aceasta, sunt de așteptat teme inedite de propagandă contra autorităților moldovene, miza fiind în ultimă instanță împiedicarea integrării europene a Republicii Moldova.
Ce falsuri va folosi propaganda în încercarea influențării opiniei publice și subminării stabilității?
Propaganda rusă va căuta să învinuiască autoritățile moldovene de rusofobie, de nerespectarea drepturilor minorităților, precum și de intenția de a închide toate sursele de informare în limba rusă. La fel, se va vehicula ideea că autoritățile vor să limiteze numărul de votanți pentru unii candidați. Propaganda rusă va pretinde și că integrarea europeană este echivalentă cu pierderea neutralității și dezghețarea conflictului militar transnistrean. Cetățenilor li se va transmite, de asemenea, mesajul că autoritățile vor să-i trimită să lupte în războiul din Ucraina. Se va pretinde, desigur, că Republica Moldova ar vrea să intre în NATO și să facă unirea cu România. O idee prezentă în propaganda rusă va fi și cea că susținerea referendumului înseamnă să dai undă verde transportului de armament către Ucraina și, astfel, Federația Rusă va fi „forțată” să declanșeze atacuri militare asupra Moldovei. O altă idee invocată, cel mai probabil, de propaganda rusă va fi că ar exista o intenție de eliminare a autonomiei Găgăuze. Scopul urmărit cu aceasta e alimentarea focarelor de rezistență
regională și generarea de critici pentru parcursul european al Chișinăului. Nelipsită va fi și ideea că, imediat după referendum, vor fi impuse valorile netradiționale, sub pretextul armonizării legislației interne cu cea din UE. Spațiul public va fi invadat și de teme vehiculate sistematic de propaganda rusă, precum cea că statalitatea R. Moldova ar fi ținta atacului, că cetățenii trebuie să se unească pentru a o apăra, precum și despre nevoia întreținerii prieteniei „atât cu Estul, cât și cu Vestul”.
Revolta – un element de bază al războiului hibrid împotriva Moldovei.
Se va apela, de asemenea, pe larg la alimentarea revoltelor și protestelor, elemente frecvente ale „războiului hibrid” dus de Rusia împotriva Republicii Moldova. O activizare a implicării factorului extern în întreținerea spiritului protestatar din țara noastră deja s-a observat după iulie 2022, odată cu declinul potențialului militar terestru al Rusiei în Ucraina, în special în regiunea sud-vestică a acesteia. Încurajate, coordonate și finanțate din exterior, revoltele și protestele organizate de grupările de opoziție vor spori în intensitate, iar miza adevărată e slăbirea statului și instituțiilor publice. Datorită caracterului destabilizator al acestora, acțiunile de protest sponsorizate din exterior și organizate de liderii opoziției politice reprezintă un alt factor de aprofundare a insecurității naționale.
Toate aceste amenințări, pe fundalul unui mediu regional și global extrem de complicat, solicită un răspuns ferm din partea Republicii Moldova. Acest răspuns trebuie să includă atât măsuri de creștere a rezilienței, pe de a o parte a societății, iar pe de alta a infrastructurii critice, cât și de promovare a educației, conștientizare publică a amenințărilor hibride, dar și dezvoltarea capabilității de răspuns rapid și eficient la crize și provocări.
Află mai multe din opinia următoare:
https://pisa.md/wp-content/uploads/2024/04/Mediul de-securitate-intr-un-context-global-volatil-provocari si-directii-strategice-pentru-Republica-Moldova.pdf
Opiniile exprimate în acest material aparțin exclusiv autorilor și nu reflectă în mod necesar poziția DCAF sau a Ambasadei Suediei în Republica Moldova.
Materialul este elaborat în contextul proiectului „Campania de informare privind obiectivele politicilor de securitate în Republica Moldova” implementat de platforma pentru inițiative de securitate și apărare și susținut de DCAF- Centrul de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate, în cadrul proiectului „Consolidarea Guvernării Sectorului de Securitate în Moldova”, finanțat de Suedia.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
