Republica Moldova ar urma să renunțe la actualele 32 de raioane și să treacă la trei regiuni administrative – Nord, Centru și Sud. Noua formulă a reformei administrației publice locale a fost prezentată de premierul Vasile Tofan. Municipiile Bălți și Chișinău ar urma să-și păstreze statutul distinct, iar actualele consilii raionale să dispară.
Potrivit formulei prezentate, Regiunea Nord ar urma să cuprindă 11 dintre actualele raioane, iar sediul administrației regionale va fi la Bălți. Regiunea Centru ar urma să reunească 13 raioane și să aibă sediul la Chișinău, iar Regiunea Sud – șapte raioane, cu centrul administrativ la Cahul.
Propunerea marchează o schimbare importantă față de variantele discutate anterior. Conceptul reformei publicat în primăvara acestui an prevedea reducerea celor 32 de raioane la 10 unități administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
Bălțiul își păstrează statutul special
Municipiile Bălți și Chișinău nu ar urma să fie incluse în noua structură în același mod ca actualele raioane, păstrându-și statutul distinct. Și UTA Găgăuzia își va menține statutul special.
Faptul că actualele raioane urmau să dispară fusese anunțat încă în septembrie de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Atunci, acesta preciza că Bălțiul, Chișinăul și UTA Găgăuzia vor avea un statut aparte, însă formula exactă a noilor unități teritoriale nu fusese încă prezentată.
În prezent, Republica Moldova are oficial 32 de raioane, 13 municipii și o unitate teritorială autonomă.
Consiliile raionale ar urma să dispară
Una dintre cele mai importante modificări vizează actualele consilii raionale. Acestea nu se vor mai regăsi în noua structură administrativă.
În locul lor ar urma să fie constituite consilii regionale, alese de cetățeni. Consilierii regionali vor alege ulterior conducerea regiunii – președintele și vicepreședintele.
Potrivit formulei prezentate de autorități, administrațiile regionale ar urma să funcționeze cu un aparat mai restrâns decât structurile existente în prezent la nivelul celor 32 de raioane.
Ce se întâmplă la alegerile locale din 2027
La alegerile locale din 2027, cetățenii ar urma să-și aleagă în continuare primarul și consiliul local. Suplimentar, alegătorii vor vota candidații pentru noul consiliu regional.
Reorganizarea teritorială este pregătită în paralel cu reforma primăriilor. Procesul legislativ pentru consolidarea organizării administrativ-teritoriale a fost inițiat oficial de Cancelaria de Stat în vara anului 2026 și presupune modificarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială, a legislației privind administrația publică locală și a celei privind amalgamarea.
Taraclia ar urma să devină municipiu de nivelul doi
O situație distinctă este prevăzută pentru Taraclia. Actualul raion ar urma să fie reorganizat într-un municipiu de nivelul al doilea, după un model administrativ apropiat de cel aplicat municipiilor Chișinău și Bălți.
Această soluție fusese anunțată anterior și de reprezentanții Guvernului. Conceptul publicat de autorități prevede înlocuirea consiliului raional și a funcției de președinte al raionului cu un consiliu municipal și un primar general.
Reforma nu este încă lege
Noua structură prezentată de Guvern reprezintă formula propusă pentru reorganizarea administrativ-teritorială, iar pentru aplicarea acesteia este necesară modificarea legislației și finalizarea procesului parlamentar.
Reforma administrației publice locale este justificată de Guvern prin necesitatea consolidării capacității autorităților locale, eficientizarea serviciilor publice și creșterea capacității de atragere și administrare a fondurilor europene. Consultările asupra reformei au început încă la începutul anului 2026.
Astfel, dacă formula prezentată va fi transpusă în legislație, actuala hartă administrativă a Republicii Moldova, bazată pe 32 de raioane, va fi înlocuită de un sistem regional, iar Bălțiul va deveni sediul administrativ al Regiunii Nord.
