Adoptarea, în luna august, a Legii privind managementul crizelor reprezintă unul dintre cele mai importante progrese instituționale ale Republicii Moldova din ultimii ani în domeniul securității naționale, afirmă experții PISA – Platforma pentru Inițiative în Securitate. După o perioadă marcată de multiple crize, statul avea nevoie de un cadru unitar, modern și predictibil pentru prevenirea, pregătirea și gestionarea situațiilor cu impact major asupra funcționării țării.
Potrivit experților, noua lege introduce reguli clare, delimitează responsabilități precise și aliniază Republica Moldova la standardele europene de guvernanță a crizelor. Documentul marchează trecerea de la un model fragmentat, bazat adesea pe reacții ad-hoc, la un sistem coerent, centrat pe anticipare, profesionalizare și o coordonare interinstituțională solidă.
În prezent, statul se află în etapa de instituționalizare a acestui cadru, iar crearea și consolidarea Centrului de Management al Crizelor reprezintă pilonul practic al reformei. Dacă legea stabilește arhitectura sistemului, instituționalizarea îl transformă în realitate: structuri operaționale, proceduri integrate, personal specializat și mecanisme de intervenție validate. Următoarea etapă – operaționalizarea completă – este considerată cea mai complexă și ambițioasă.
Un element central al reformei este separarea clară a responsabilităților: decizia strategică rămâne la Consiliul de Securitate, în timp ce acțiunea operațională revine Centrului de Management al Crizelor. Pentru prima dată, Republica Moldova conectează astfel nivelul strategic cu cel tactic într-o manieră previzibilă și funcțională. Introducerea funcției de expert în gestionarea crizelor consolidează tendința de profesionalizare a domeniului.
O altă noutate importantă este analiza națională de risc – un instrument modern prin care statul trece la planificare bazată pe date, scenarii, indicatori de avertizare și responsabilități clare. Aceasta permite prioritizarea resurselor și adaptarea permanentă la un mediu regional instabil, marcat de amenințări hibride și volatilitate geopolitică.
Experții PISA remarcă și un element inovator: obligația de a ține evidența lecțiilor însușite. Transformarea acestui principiu în realitate depinde însă de pregătirea și profesionalismul resursei umane, considerat un pilon la fel de important ca reforma structurală.
În contextul unui mediu regional turbulent – conflictul din Ucraina, presiuni hibride, riscuri energetice și informaționale – prioritizarea riscurilor devine o necesitate constantă. Republica Moldova a intrat tot mai des în situații de urgență: șase dintre cele șapte declarate în istoria post-independență au avut loc în ultimii cinci ani, ceea ce confirmă atât complexitatea provocărilor, cât și utilizarea corectă a instrumentelor legale pentru protejarea ordinii constituționale.
Potrivit experților, Republica Moldova se îndreaptă către o cultură a anticipării, nu doar a reacției. Unificarea instituțiilor în cadrul Centrului de Management al Crizelor permite integrarea analizei de date cu instrumentele operative, fiind un pas esențial spre un sistem unitar și eficient.
În ansamblu, evoluțiile legislative și instituționale din acest an marchează o maturizare vizibilă a statului în domeniul gestionării riscurilor și crizelor. Republica Moldova avansează către un model european, unde prevenirea, analiza de risc, coordonarea interinstituțională și capacitatea operațională sunt repere esențiale.
Provocarea următorilor ani, subliniază experții PISA, va fi operaționalizarea deplină a Centrului de Management al Crizelor, consolidarea culturii de cooperare și adaptarea continuă la schimbările din mediul regional de securitate.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
