Scriitorul basarabian, Paul Goma, s-a stins din viață, la vârsta de 74 ani, după ce a fost infectat cu virusul ucigaș COVID-19.
Acesta a decedat pe patul de spital în noaptea din 24 spre 25 martie. Paul Goma era internat din 18 martie la spitalul La Pitié Salpêtrière din Paris, Franța, în urma constatării infectării cu virusul ucigaș.
Trupul scriitorului va fi incinerat, iar urna funerară va fi depusă în Columbarium, la cimitirului Pére Lachaise din Paris.
Paul Goma s-a născut în Basarabia ca al doilea fiu al unei familii de învățători români. Odată cu cedarea Basarabiei fostei U.R.S.S., în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia s-a refugiat în România.
Este considerat un scriitor român, refugiat politic la Paris, anticomunist, liderul Mișcării pentru drepturile omului din 1977 în România, acuzat de antisemitism.
În aprilie 1970, a predat romanul „Ușa” editurii Cartea Românească, fiind respins de Marin Preda și Mihai Gafița, după ce Alexandru Ivasiuc „decodificase” două personaje din carte sa, ca fiind cuplul Ceaușescu. Manuscrisul romanului a fost expediat în Occident.
În octombrie 1971, a apărut în limba germană, publicat de editura vest-germană Suhrkamp, romanul „Ostinato”, lansat la târgul de carte de la Frankfurt.
La 20 noiembrie 1977 lui Goma, soției și copilului, le-a fost retrasă cetățenia română și au fost expulzați din România. Ajunși la Paris, au cerut azil politic. Acolo, Goma și-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la București și a lui Nicolae Ceaușescu.
Lupta sa împotriva comunismului a luat cu timpul un aspect din ce în ce mai naționalist și eurosceptic, în 1980 a refuzat cetățenia franceză.
Scriitorul Andrei Țurcanu a anunțat în 2013, că Paul Goma a primit cetățenia Republicii Moldova.
