/VIDEO/ Cum ar arăta Moldova dacă ar cheltui 5% din PIB pentru apărare – și cine ne înarmează deja

LEONID DRAGUȘ, jurnalist TV Nord: „La Summitul NATO de la Haga, liderii Alianței au bătut în cuie un prag istoric de 5% din PIB pentru apărare până în 2035. În timp ce statele membre se aliniază, Republica Moldova rămâne la doar 0,65 %. Ce s-ar schimba dacă am atinge și noi linia de 5 %? Și, mai important, cine ne livrează armament în prezent, după ce Rusia a devenit mai degrabă o amenințare decât un furnizor?”

Fostul ministru al Apărării, generalul Vitalie Marinuța, calculează că, pentru un PIB estimat la 333 mld. lei în 2024, pragul de 5 % ar aduce un buget militar de aproape 15 mld. lei – adică de șapte ori mai mare decât cel actual. Cu acești bani s-ar putea dubla efectivele până la circa 18–20 000 de militari, s-ar instrui rezerva națională și s-ar înlocui tehnica sovietică din anii ’80 cu echipamente moderne.

VITALIE MARINUȚA, general, fost ministru al Apărării: „În primul rând, sporirea numerică a forțelor armate ale Republicii Moldova. Doi la mână, pregătirea rezervei militare, pregătirea populației și a teritoriului pentru apărare. Trei, noi ar trebui să schimbăm tot armamentul și în special tehnica militară care este de anii ’80, cel mai bine ’82 – ’83 și care s-a învechit nu doar tehnic dar și moral. Patru este dezvoltarea unui sistem foarte eficient de apărare anti-aeriană. Dezvoltarea programei de dotare a apărării naționale cu drone. Construirea unor noi instalații militare, unități militare în afara orașelor.”

În ultimii doi ani, fluxul de armament către Chișinău s-a occidentalizat aproape total. Germania a donat 19 transportoare blindate Piranha-3 H, ultima tranșă sosind în noiembrie 2024. Uniunea Europeană a aprobat, prin European Peace Facility, un pachet de 41 milioane de euro și un supliment de 9 milioane pentru interceptori antiaerieni, plus un grant de 60 milioane de euro programat pentru 2025, destinat apărării aeriene și infrastructurii militare. Statele Unite au livrat 29 de vehicule blindate HMMWV și echipamente de comunicații criptate, radial, dar și radare pentru supraveghere aeriană. Iar în aprilie 2025, UE a anunțat un nou lot de sisteme moderne de apărare antiaeriană pentru Chișinău. Potrivit bazei de date SIPRI, nu figurează niciun transfer major de armament rusesc către Republica Moldova din 2014 până în 2024, în acest răstimp exporturile globale ale Moscovei au scăzut cu peste 60%. Cu alte cuvinte, dependența de arsenalele sovietice rămase este una istorică, nu curentă.

Arsenal militar oferit RM

Germania – 19 transportoare blindate Piranha-3

UE – 110 milioane de euro

Statele Unite – 29 de vehicule blindate HMMWV

Experta în politici de securitate Natalia Albu avertizează însă că „o creștere de buget fără un pachet social solid riscă să nu motiveze recrutarea pe bază de contract”.

NATALIA ALBU, expertă în domeniul politicilor de securitate: „Nu pot să neglijez despre importanța de a dezvolta și consolida condițiile de viață și de protecție a militarilor. Pentru că, securitatea costa, armata națională trebuie să fie atractivă și modernizarea infrastructurii acesteia, în special a pachetului social este important pentru cei care sunt încadrați în serviciul militar, pe contract.”

TV Nord a solicitat, acum o lună, detalii despre programele de achiziții în curs de echipamente militare pentru Armata Națională. Ministerul Apărării a amânat răspunsul de nenumărate ori, pentru ca, în final, să invoce motivul „secret de stat”. Lipsa de transparență contrastează cu banii publici și cu sprijinul extern condiționat tocmai de standarde NATO de integritate.

Războiul de la hotar a demonstrat că neutralitatea politică nu ține loc de scut antiaerian. Cu un buget de 15 mld. lei, Republica Moldova ar putea, în sfârșit, să-și controleze spațiul aerian, să-și reînnoiască flota terestră și să transforme Armata într-un garant al securității, nu doar într-un simbol ceremonial, spun experții.

În clubul statelor europene din afara NATO, Austria conduce detașat cu 3,8 miliarde USD pentru apărare, urmată de Serbia cu 2,3 miliarde, iar Belarus și Armenia stau la aproximativ 1,8, respectiv 1,7 miliarde. Prin comparație, Republica Moldova alocă doar 120 de milioane USD, de peste 30 de ori mai puțin decât Viena și de circa 15 ori sub Erevan sau Minsk. Această prăpastie bugetară arată cât de subțire rămâne scutul defensiv al Chișinăului față de vecinii săi non-NATO.

Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.