În Joia Mare, în multe gospodării din Republica Moldova, casele prind viață. Cuptoarele se încălzesc, iar mirosul de aluat proaspăt umple curțile. Este ziua în care gospodinele coc pasca și pregătesc ouăle pentru masa de Paște, păstrând tradiții transmise din generație în generație. În satele Sofia și Bălășești din nordul țării, pregătirile încep dis-de-dimineață. Aluatul este frământat cu grijă, iar fiecare gest are o semnificație aparte.
TAMARA LOPOTENCO, locuitoare c. Bălășești, r-nul Sîngerei: „Pregătim aluatul pentru a coace păscuțe, în primul rând păscuța simbolizează Învierea Domnului și ca să coacem pasca avem nevoie de maia. Frământăm păscuțele și le facem în formă rotundă, de-asupra punem Crucea, care simbolizează Crucea cu care a fost răstignit Iisus Hristos.”
ELENA GUȚU, locuitoarea s. Sofia, r-nul Drochia: „Când vine Paștele, toate gospodinele pregătesc, cel mai important este coptul păscuțelor. Așa am apucat de la mamă, de la bunici. Dimineața punem drojdia la înmuiat cu un pic de apă caldă și zahar, ea trebuie să lucreze, cernem făina care se îmbogățește de oxigen, răsare mai frumos, cernem făina în covățele care se face cu apă călduță și lapte se poate, păscuțele se coc, dar se mănăncă după Paște. Toate locurile între Cruci se pun cu brânză care se face cu ou cu sare.”
TAMARA BURLAC, locuitoarea s. Sofia, r-nul Drochia: „În primul răcitura, sărmalele să nu lipsească, mielul și pârjoale, care și ce are. Ouăle roșii fără dar și poate, ele trebuie să fie primele pe masă, mai intâi ciocnim ouăle, apoi fiecare ce dorește, aceea servește.”
Focul din cuptor este pregătit cu respect și credință. Nu este doar un pas tehnic, ci un ritual în sine.
AURICA RAPAN, locuitoare c. Bălășești, r-nul Sîngerei: „Eu astăzi am misiune cu doamna Ana să aprindem focul în cuptor și să primim Păscuțele. Înainte de a aprinde focul noi facem o rugăciune, eu spun Psalmul 33 îl citesc cu dragoste, sunt pozitivă și în jurul meu tot așa, focul înseamnă nu doar căldură, el dă o semnificație de curățire, pentru că așa se spune că când fumul de cuptor iese, vecinii cunosc că aici se coace de sărbători. Când noi aproape focul este gata, noi o să punem o bucată de aluat și un pic de făină pe lopată să dăm înăuntru și dacă ele vor ieși aurii, noi știm precis să trebuie să dăm păscuțele la cuptor.”
LIUBA PATLATÎI, locuitoarea s. Sofia, r-nul Drochia: „Ceara de la gura cuptorului, când este alb, atunci focul este gata și când să-l împing dintr-o parte în alta, trebuie să sară scântei de pe vatră, când sare scântei, atunci să știi că chiar focul este gata.”
În paralel, ouăle sunt vopsite, iar masa de sărbătoare începe să prindă contur. Pentru mulți, aceste tradiții nu sunt doar obiceiuri, ci momente care aduc liniște, credință și apropiere.
LIUBA PATLATÎI, locuitoarea s. Sofia, r-nul Drochia: „Să pun ouăle la vopsit. Ouăle se vopsesc anume cu roșu, deoarece este sângele Domnului. Fierbeam ouă, dar moi să fie ca să trecem postul ușurel, dacă fierbi oul mai vârtos se bate stomacul și gata, este greu prelucrat. De Paște când se sfintește Pasca, așa de la părinți am apucat, puneam în cană, ouă roșu și copeică și ne spălăm și care se spăla la urmă, lua și oul și copeica.”
Joia Mare rămâne una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor, o zi în care fiecare gospodărie își pregătește, în felul său, bucuria Învierii.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
