Fără gândire critică și informare corectă, societatea rămâne vulnerabilă în fața războiului informațional. Alegerile prin care a trecut Republica Moldova în 2024 și 2025 au demonstrat cât de ușor pot fi influențate percepțiile oamenilor prin dezinformare, propagandă și campanii online coordonate. Experta în securitate, Elena Mârzac spune că lecția acestor scrutine este clară, combaterea manipulării informaționale a devenit o responsabilitate comună a statului, mass-mediei și a fiecărui cetățean.
ELENA MÂRZAC, cofondatoarea PISA: „Dezinformarea, propaganda și manipularea informațiilor din exterior face parte din spectrul larg al așa-numitului război hibrid care este foarte util utilizat de comun cu alte instrumente. Republica Moldova este un sol fertil pentru dezinformare din mai multe perspective, cultura de securitate, politică joasă și această lipsă de interes a populației de a ne informa corect.”
Potrivit expertei, vulnerabilitatea Republicii Moldova este amplificată de nivelul redus al culturii de securitate și de tendința unei părți a populației de a se informa din surse nesigure.
ELENA MÂRZAC, cofondatoarea PISA: „Dacă în alegerile precedente dezinformarea a jucat un rol foarte activ pentru a influența alegerile, deja instituțiile guvernamentale, societatea civilă de profil s-a mobilizat să explice populației și să zică cu text deschis că dezinformarea este deja un pericol este un pericol pentru securitatea noastră. Noi rămânem influențați și nu luăm decizii neapărat corecte și luăm decizii bazate pe emoții. Acum, alegerile din 25 parlamentare, dezinformarea în general a utilizat un spectru și mai larg a AI-ului, de utilizarea trolilor, a canalelor de Telegram, TikTok s-a creat un spectru și mai larg.”
În încercarea de a limita impactul propagandei, autoritățile au intervenit în ultimii ani prin suspendarea unor posturi de televiziune și a unor site-uri care difuzau constant informații false sau narative provenite din exterior.
ELENA MÂRZAC, cofondatoarea PISA: „Ce s-a făcut? S-au închis foarte multe televiziuni care direct propagau idei false și narative care veneau din Federația Ruse s-au retransmise direct din Federația Rusă. S-au închis anumite canale sau site-uri de știri care într-adevăr s-a demonstrat că aveau știri false care cumva schimbau această dinamică a înțelegerii situației reale.”
Experiența ultimelor procese electorale arată că propaganda și dezinformarea pot influența deciziile oamenilor, mai ales atunci când mesajele sunt construite pentru a exploata emoțiile și temerile societății.
ELENA MÂRZAC, cofondatoarea PISA: „Alegerile parlamentare din 25 au demonstrat repetat, este nevoie de un răspuns al societății întregi, doar statul de sine stătător sau doar societatea separat nu poate să răspundă la acest pericol, toți împreună trebuie să ne mobilizăm și să înțelegem rolul fiecăruia și să înțelegem că de noi depinde, să ne informăm corect, să punem la îndoială, să avem încredere în anumiți experți și să-i urmăm, formatori de opinie și să avem gândire critică.”
Potrivit unei analize publicate de Promo-Lex în perioada 21 iulie – 19 octombrie 2025, discursul de ură a fost folosit tot mai des în combinație cu mesaje manipulatoare și materiale care dezinformează. Astfel, în comparație cu perioada campaniei electorale din 2021, în electorala 2025, numărul cazurilor de discurs de ură a crescut cu 1,7 ori. Un procent de 70% din numărul total de 521 de cazuri identificate au fost publicate și răspândite prin Telegram, TikTok și Facebook.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
