La Fîntîna Albă, noaptea dintre ani nu este doar o trecere simbolică în noul an, ci o adevărată sărbătoare a tradițiilor. Gospodarii se adună în jurul mesei pregătite cu migală și suflet, pentru a petrece ultimele clipe ale anului în comunitate, cu cântec, colinde și voie bună. Pregătirile încep din timp, iar bucatele sunt alese cu grijă, după rețete moștenite din generație în generație. Fiecare fel de mâncare are o poveste, iar masa de Revelion devine un simbol al continuității și al respectului față de obiceiurile strămoșești.
Pregătirile încep din timp, iar bucatele sunt alese cu grijă, după rețete moștenite din generație în generație. Fiecare fel de mâncare are o poveste, iar masa de Revelion devine un simbol al continuității și al respectului față de obiceiurile strămoșești.
AGLAIA TÂRNOVAN, gospodină: „Cu o rață împlută, care îi place la toată familia, la toată lumea, care taie porcul, dar eu tai rață. Am tăiat-o, am penit-o, am îngrijit-o, am pus-o pe 24h la murat și am făcut umplutura, din ficat, din rânză, am tocat totul cu ținutul și am pus șapte ouă în rață.”
ELENA CIORNEA, gospodină: „Noi înainte de sărbătorile de iarnă, la părinții mei trăiam porc, după ce tăiau porcul, noi pregăteam pentru cighiri, cotlete, cârnați de casă, răcituri de porc, tot făceam.”
VALENTINA FREUCĂȚAN, gospodină: „Baba neagră la nord se face, este tradițională, aici la noi, toată lumea iubește baba neagră.”
Alături de bucatele din carne, deserturile tradiționale ocupă un loc de cinste. La nordul țării, baba neagră este nelipsită de la mesele de sărbătoare, fiind considerată regina dulciurilor.
ANA COZLIC, gospodină: „Am pregătit baba albă, sau blondă, pe lângă baba neagră, întotdeauna la moldoveni, se pregăte și baba alba, la toate petrecerile, la nunți, mesele de pomenire, gospodinele pregăteau baba alba. Ea se face din tocmagi de casă sau cumpărăm și în zilele de astăzi este mai ușor.”
CLAVDIA FRECAUȚAN, gospodină: „Mere umplute, cu floare de trandafir și cu nucă, prunele le-am fiert cu lămâie, am pus așa să fie frumoase, ele se servesc după ce am mâncat, ele se servesc la urmă.”
SERAFIMA GLADÎȘ, gospodină: „Copilașii umblă cu Colinda și noi tot timpul trebuie să-I servim cu ceva, înainte tradițiile erau așa, cel mai principal erau nucușoarele, covrigei, bombonele, de la părinți am moștenit tradiția și facem cornulețe.”
SILVIA CERNEA, gospodină: „Este o prăjitură pe care o facem la sărbători și de Crăciun. Se servește atât oaspeții, cât și copiii care vin cu uratul și colindatul.”
După ce masa este aranjată, gospodarii dau tonul petrecerii. Muzica răsună în case, colindele se aud pe ulițele satului, iar oamenii se adună pentru a cânta și a ura de bine
GALINA BRADU-CLĂTINICI, gospodină: „Ne-am adunat Albencele, să vă arătăm la nordul Moldovei cum tradiția și obiceiurile cu gospodinele noastre din sat și Slava Domnului că avem de toate, până când și bucatele ne sunt foarte gustoase. Toate am învățat de la mame, de la bunici și așa dorim să lăsăm tradiție la noi în sat, să rămână la copiii noștri, casele astea mari și tradițiile de cântec, de colind.”
La Fîntîna Albă, Revelionul înseamnă tradiție, comunitate și bucuria de a fi împreună, la o masă îmbelșugată, așa cum se făcea odinioară.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
