În timp ce mulți se pregătesc de Învierea Domnului cu casele pline de miresme, bucate tradiționale și veselie, sute de bătrâni din țara noastră vor sărbători în singurătate. Este și cazul Antoninei Țurcanu din satul Pelinia, Drochia. Femeia trăiește cu speranța că, poate cineva va bate la ușă cu o bucată de cozonac și un gând bun.
ANTONINA ȚURCANU, pensionară: „Eu am lucrat 35 de ani la colhoz, am multe medalii de valoare. Am ordinul lui Lenin, ordinul pentru muncă și multe altele.”
A rămas orfană de mamă la doar 9 luni, iar tatîl i-a fost dus de război. Nu și-a întemeiat o familie – viața a învățat-o mai mult despre grijă față de alții decât despre cum să primească.
ANTONINA ȚURCANU, pensionară: „Am o asistentă care vine la mine luni și joi. Mi-a adua apa, iată am pus să pot să-mi fac câte un ceai. Trăiesc, nu m-am măritat, nu am copii, mă temeam de oameni, nu îmi trebuia, din cauza că aveam doar un singur picior, nu puteam face nimic. Asistenta de două ori, ea încearcă să-mi aducă mai multă pâine, sau altceva.”
Femeia se uită la Paște nu ca la o sărbătoare, a mesei îmbelșugate, ci ca spre o lumină pe care o așteaptă în prag.
ANTONINA ȚURCANU, pensionară: „Cum voi sărbători, iată, poate cineva se va îndură să-mi aducă, eu înainte coceam prăjituri, acum nu mai pot, sunt în genunchi. Dacă va veni, mă voi ruga până voi muri.
În acest an, poți fi tu cel care bate la ușa unui om ca Antonina. Pentru că, uneori, un gest mic făcut din inima, înseamnă pentru cineva totul.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
Un răspuns