Cine are dreptul la moștenire în cazul lipsei unui testament și ce pași trebuie urmați pentru a o obține. Pentru a înțelege mai bine normele legislative, vom analiza următorul exemplu. De exemplu, soțul Mariei a decedat într-un accident rutier. Deoarece acesta nu a lăsat un testament, bunurile și datoriile sale vor fi transmise moștenitorilor în baza așa-numitei „moșteniri legale”. Conform legislației Republicii Moldova, primele persoane care pot revendica moștenirea sunt soții și copiii. Totuși, dreptul la moștenire îl au și părinții, bunicii, frații, surorile și nepoții.
Legislația Republicii Moldova definește clar 5 ordine de moștenitori, care stabilesc practic ierarhia celor care au dreptul să pretindă moștenirea. Dacă analizăm cazul Mariei, vom obține următorul scenariu:
- Soția, adică Maria, are dreptul la 1/4 din bunurile fostului soț, iar copiii moștenesc părți egale din restul bunurilor.
- În cazul în care soții nu au copii, Maria moștenește 1/2 din bunurile soțului decedat, iar părinții acestuia, care sunt moștenitori de ordinul doi, primesc partea rămasă.
- Dacă părinții soțului decedat nu mai sunt în viață sau au fost decăzuți din drepturile părintești, frații și surorile defunctului moștenesc bunurile în părți egale.
- Dacă defunctul nu are frați și surori, bunurile sale vor fi moștenite în părți egale de bunicii săi, care sunt moștenitori de ordinul trei. În absența bunicilor, dreptul la moștenire trece la unchi, mătuși, verișori și copiii acestora.
- Conform legii, rudele mai îndepărtate ale defunctului, dacă sunt în viață, au și ele dreptul la moștenire. Ele fac parte din ordinul patru de moștenitori.
Moștenitorii de ordinul cinci sunt rudele mai îndepărtate și descendenții acestora. Dacă defunctul nu are rude și nici soțul/soția sa nu poate moșteni din anumite motive, moștenitor legal devine statul.
Pentru a intra în posesia moștenirii, moștenitorii trebuie să se prezinte la notar cu certificatul de deces al rudei și certificatul lor de naștere, care confirmă legătura de rudenie cu defunctul. Ulterior, notarul solicită alte documente care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum și un extras din Registrul Bunurilor Imobile sau alte documente legate de proprietate. După verificarea documentelor, notarul este obligat să elibereze moștenitorului un certificat de moștenire care confirmă dreptul acestuia asupra bunurilor. Dacă există mai mulți moștenitori, certificatul specifică cotele de moștenire ale fiecăruia.
Până în 2019, legea prevedea un termen de șase luni pentru acceptarea moștenirii. În prezent, în cazul în care moștenitorul legal dorește să renunțe la moștenire, acesta poate face acest lucru în termen de trei luni. După expirarea acestui termen, moștenirea este considerată acceptată.
Atenție! Moștenitorii acceptă atât bunurile defunctului, cât și datoriile existente la momentul decesului. Nu putem renunța la datorii și accepta doar bunurile.
Pentru astăzi, atât. Cunoașteți-vă drepturile pentru a fi cât mai bine protejați!
