Cum poate un stat străin să influențeze soarta unei țări prin bani? Acțiunile din ultimul an ale forțelor de ordine scot la iveală o operațiune amplă, finanțată de Kremlin, menită să cumpere voturi, să plătească proteste și să manevreze politica Republicii Moldova. Printr-o rețea clandestină, milioane de dolari au fost pompate în Moldova, alimentând propagandă, corupere electorală și mișcări de stradă. Potrivit autorităților moldovene, Rusia ar fi cheltuit peste 200 de milioane de euro – aproape 1% din PIB-ul țării – pentru a submina democrația. Banii au intrat în țară sub diverse forme: transferuri bancare, „donații” printr-un ONG rusesc, saci de numerar trecuți peste graniță și chiar criptomonede greu de urmărit. În acest material vă spunem cu ajutorul cui au intrat banii în țară și cum a fost posibilă punerea pe roate a unei „mașinării” de corupere care a penetrat adânc în societatea moldovenească.
Organizația „Evrazia” – filiera rusească a influenței
În centrul schemei se află organizația rusească „Evrazia”, o pretinsă asociație non-guvernamentală înregistrată la Moscova, transformată de fapt într-un canal de finanțare subversivă. Evrazia a fost sancționată în 2024 și 2025 de UE, SUA și Marea Britanie pentru implicarea în tentativa de a influența ilegal alegerile din Moldova. Marea Britanie a acuzat direct grupul că a fost folosit pentru a mitui cetățeni moldoveni ca să voteze împotriva aderării la UE la referendumul constituțional din octombrie 2024. Londra a înghețat activele Evrazia și i-a sancționat conducerea, inclusiv pe fondatoarea Nelli Parutenco, originară din Moldova, fosta contabilă a lui Ilan Șor și pe Natalia Parasca, interimară la șefia partidului „Renaștere” – considerat paravan al rețelei Șor. De altfel, Ministerul de Externe britanic a dezvăluit că Evrazia era operată în realitate de oligarhul fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova.
Rolul Evrazia a fost crucial, organizația a servit drept vehicul pentru pomparea banilor Kremlinului către Moldova sub acoperirea unor acțiuni „filantropice”. Organizația a racolat intens tineri moldoveni, invitându-i în Rusia sub pretextul unor programe de „educație” pro-Kremlin. În ultimii ani, sute de tineri cu vârste între 18 și 35 de ani au fost duși la Moscova în excursii gratuite, unde li s-au inoculat mesaje propagandistice pro-ruse.
Investigațiile jurnalistice au găsit zeci de postări pe rețele sociale cu hashtagul #cunoașteRusia, în care acești participanți afișau fotografii din vizitele organizate la Moscova. Despre asta am vorbit și noi într-un material publicat anul trecut.
Cei abordați au fost reticenți, susținând că au mers doar din curiozitate culturală, însă contextul politic este evident – excursiile au fost finanțate de Evrazia pentru a cultiva simpatii pro-ruse în rândul tinerei generații. În paralel, aceeași organizație a sponsorizat și deplasări în Rusia ale preoților moldoveni, unde aceștia au fost instruiți să-și îndrume enoriașii cum „trebuie” să voteze. Un material realizat de TVN arată că, înaintea alegerilor din 2024, zeci de preoți din nordul Moldovei au fost chemați la Moscova sub aparența unui pelerinaj, unde un emisar al Dumei de Stat i-ar fi îndemnat să susțină candidații agreați de Kremlin. Ulterior, unii preoți întorși acasă au făcut în biserici apeluri directe către credincioși despre cum să voteze, iar alții, sub masca oferirii de ajutoare sociale, au cules date personale ale enoriașilor pentru partidul Șor.
Conducerea Evrazia are legături strânse cu rețeaua lui Ilan Șor. Președinta consiliului de administrație al ONG-ului este Aliona Arșinova – deputată în Duma de Stat a Rusiei și membră a partidului de guvernământ „Rusia Unită”. Deși Șor nu figurează oficial, anchetatorii moldoveni afirmă că el controlează din umbră Evrazia, folosind-o ca pe un instrument de influență. În iunie 2024, grație banilor vehiculați prin Evrazia, Șor și aliații săi au lansat blocul politic pro-rus „Victorie” (Pobeda). Evrazia a pompat milioane de dolari în inițiative cu fațadă caritabilă: pe lângă excursiile de tineret și pelerinajele preoților, a împărțit ajutoare pentru pensionari, a oferit granturi pentru activiști locali și a promis investiții de 250 de milioane USD în comunități sărace – toate acestea suspectate a fi acoperiri pentru finanțarea pe ascuns a campaniilor electorale.
Pentru organizarea acestor operațiuni, documente scurse din interior arată că Evrazia dispunea de o armată de coordonatori plătiți. Zeci de tineri moldoveni apăreau pe statele de plată ale ONG-ului, unii pe poziții de conducere, alții ca simpli „voluntari” stipendiați. De pildă, directoarea Evrazia, Nelli Parutenco, fosta contabilă a lui Șor, încasa un onorariu de 250.000 ruble rusești (circa 3.000 USD) pe lună. Alt nume din acte este Natalia Parasca, o femeie de afacere din Orhei, mâna dreaptă a lui Șor, care figura ca membru al consiliului și coordonatoare de proiecte care era remunerată substanțial. Mulți alți angajați aveau salarii de peste 1.000 USD lunar, ocupând funcții de „curatori” pe propagandă, manageri regionali, specialiști IT și administratori. Misiunea lor era să adune grupuri de oameni, în specuial tineri pe care să-i formeze și apoi să-i trimită să propage mesajele pro-Kremlin și dezinformările în societate, mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare din 2025.
Activitatea rețelei Evrazia a căpătat o amploare transfrontalieră, extinzându-se și în autonomia Găgăuzia, cu populație majoritar rusofonă. Acolo, aliata lui Șor, guvernatoarea (bașcanul) Evghenia Guțul – ajunsă în funcție tot datorită finanțărilor ilegale – a pus în practică o schemă de loializare a localnicilor. Sub paravanul unei „pensiuni suplimentare”, mii de pensionari din Găgăuzia au primit bani trimiși prin banca rusă Promsviazbank (PSB), ca „ajutor” lunar, pentru a câștiga susținere față de blocul pro-rus al lui Șor.
Evrazia nu a finanțat doar propagandă și voturi, ci și așa-zisele „proteste populare”. În realitate, protestele antiguvernamentale organizate anul trecut de partidul Șor au fost un alt produs al ingineriilor financiare. Informații apărute în presă indică faptul că fiecare protestatar era bugetat cu 300 de dolari pe zi de către Kremlin, circa 5.000 lei de persoană, bani trimiși pentru a asigura prezența maselor în stradă. Un raport intern scurs în presă arată că însuși Marina Tauber – deputata considerată mâna dreaptă a lui Șor – este acuzată că ar fi furat milioane de dolari din banii dați de Moscova pentru activiști, motiv pentru care emisari ai FSB au deschis o anchetă în interiorul grupării.
„Drumul banilor” – 1 milion de transferuri și valize de numerar
Pentru a înțelege cum amploarea operațiunii, trebuie urmărit traseul banilor. Poliția confirmă că în doar două luni (septembrie–octombrie 2024), circa 39 de milioane de dolari au fost injectați din Rusia în Republica Moldova cu scopul cumpărării voturilor. Metoda principală a fost ingenioasă: s-a creat o rețea imensă de conturi bancare personale pe numele cetățenilor moldoveni, iar fondurile erau trimise prin intermediul unei aplicații mobile a băncii rusești Promsviazbank (PSB), instituție aflată sub sancțiuni internaționale. Poliția a documentat peste 1,4 milioane de tranzacții efectuate prin aplicația PSB, care au ajuns la peste 138.000 de cetățeni moldoveni. Transferurile erau inițiate în ruble rusești și, pentru a nu trezi suspiciuni în sistemul bancar moldovenesc, erau convertite și „lichidate” rapid în valută prin canale clandestine – de exemplu, prin rețele de Telegram securizate cu VPN-uri. Practic, moldovenii recrutați primeau pe telefoanele lor instrucțiuni detaliate cum să instaleze aplicația PSB și să își creeze conturi rusești pentru a încasa banii. Doar în octombrie 2024, autoritățile au identificat și blocat 97 de „chatbot”-uri pe Telegram folosite pentru a ghida beneficiarii pas cu pas în procesul de înscriere și retragere a banilor.
Sumele trimise unui individ variau în funcție de „rolul” atribuit în rețea: un „susținător” de rând primea 50 de dolari pe lună, pe când un „lider” local putea încasa peste 2.500 de dolari. În multe cazuri, mai multe persoane dintr-o familie sau comunitate își foloseau conturile în comun, pentru a primi banii destinați unui grup de alegători. Intenția era clară – coruperea în masă a electoratului înaintea scrutinelor din 2024.
Poliția a arătat că procesul de racolare începuse încă din primăvara lui 2024, cu mult înainte de campania oficială. Rețeaua dispunea de o logistică impresionantă: s-au identificat 138.448 de numere de telefon unice din Moldova care au interacționat cu sistemul PSB prin internet.
În paralel cu transferurile electronice, valize de numerar au fost aduse în țară prin curieri umani. La 1 aprilie 2024, de exemplu, pe Aeroportul Chișinău au fost reținute persoane venite de la un congres al opoziției desfășurat la Moscova, asupra cărora s-au găsit 20 de milioane de lei cash ascunși în bagaje.
Ulterior, în mai 2024, circa 50 de indivizi au fost trimiși organizat (cu autocarul până la aeroport) în curse avion prin Istanbul, fiecare transportând câte o parte din bani – la întoarcere, autoritățile i-au prins cu un total de 130.000 USD nedeclarați asupra lor. Toți acești curieri primeau un „comision” de 200 până la 500 de euro pentru a trece banii peste frontiere. Iar când metodele clasice au devenit prea ușor de detectat de către organele de drept, rețeaua a recurs la tehnologii noi. În 2025, o parte din finanțări au fost mutate în criptomonede. Din exterior s-au transferat monede virtuale către complici din Moldova – inclusiv către interlopi – care le converteau imediat în numerar pentru a alimenta plățile ilicite. Șeful Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a explicat că gruparea Șor a trecut la criptovalută tocmai fiindcă banii cash și transferurile directe erau rapid depistate și confiscate de autorități. Anchetele arată că unii dintre intermediarii locali au ajuns chiar să-și vândă bunuri imobile pentru a face rost de suficiente lichidități cu care să plătească activiștii, urmând să fie compensați ulterior prin monede virtuale trimise din Rusia.
Documentele ridicate de procurori și interceptările telefonice relevă un tablou amplu al „destinației finale” a fondurilor: organizarea de proteste anti-guvern contra cost, plata echipelor de propagandă, salariile pentru staff-ul de campanie și, mai ales, cumpărarea voturilor cetățenilor simpli. De pildă, s-a descoperit că în septembrie 2024, un departament întreg lucra doar pentru apeluri telefonice către alegători – vreo 50 de persoane plătite cu aproape 900.000 lei lunar pentru a telefona în toată țara și a influența oamenii. Alt departament finanțat din „banii ilegali” era cel de PR local. Oficiul central al grupării Șor apare împărțit în 12 departamente, primul fiind dedicat imaginii primarului de Orhei. Condus de Tatiana Cociu, acest departament avea 14 angajați și un buget de 318.000 lei pe lună. Alte structuri similare vizau propaganda pentru sateliții politici ai lui Șor – de exemplu, a fost finanțat un departament de PR pentru partidul „Șansă”, condus de jurnalistul Alexei Lungu, unde 7 persoane erau salarizate cu circa 400.000 lei lunar, Lungu însuși primind 150.000 lei, iar partenera sa, Diana Spătarel – 40.000 lei.
Lista de plată conținea și numele altor formatori de opinie cunoscuți pentru discursul pro-Kremlin – jurnaliști ca Valerii Reniță sau Olga Gâdilică – semn că rețeaua cumpăra nu doar votul cetățenilor de rând, ci și influența în mass-media locală.
În Găgăuzia, peste 100 de primari și consilieri locali ar fi primit lunar bani negri de la gruparea Șor, potrivit probelor publicate de jurnaliștii deschide.md.
Percheziții zilnice și mii de suspecți
Din septembrie 2024 și până în prezent forțelor de ordine din Republica Moldova au desfășurat zeci de operațiuni și percheziții. În numai două luni post-scrutin (noiembrie–decembrie 2024), au fost pornite sute de dosare contravenționale pentru corupere electorală pasivă pe numele alegătorilor prinși că au acceptat bani. De regulă, cei citați în instanțe neagă vehement că ar fi primit ceva – chiar și atunci când procurorii prezintă extrasele conturilor PSB și transferurile aferente.
Până la finele lui 2024, peste 520 de persoane erau deja documentate oficial, iar ancheta continua în fiecare raion al țării. Amenzile contravenționale aplicate au depășit 6 milioane lei, însă aceste sancțiuni au fost abia începutul. În 2025, s-a trecut la dosare penale complexe, țintind finanțarea ilegală a partidelor, spălarea de bani și pregătirea dezordinilor în masă.
Autoritățile au trecut la descinderi sincronizate în toată țara. De la 1 august 2025 până pe 22 septembrie 2025, poliția documentase peste 580 de percheziții la domiciliile și sediile suspecților implicați în coruperea alegătorilor și tentative de destabilizare a ordinii. Numai în dimineața zilei de luni, 22 septembrie, s-au desfășurat circa 250 de percheziții simultan, vizând peste 100 de persoane din mai multe localități.
Au fost mobilizați ofițerii Inspectoratului Național de Investigații, mascații Fulger și agenții Serviciului de Informații și Securitate (SIS), într-o acțiune de amploare fără precedent. Rezultatul: 74 de persoane reținute pentru 72 de ore într-o singură zi. La briefingul de presă, șeful PCCOCS (procuratura antimafie), Victor Furtună, a dezvăluit un detaliu șocant – un grup de tineri moldoveni fuseseră trimiși la instruiri paramilitare în Serbia, unde erau antrenați cum să provoace violențe stradale, să folosească echipamente speciale și chiar arme de foc pentru „a destabiliza Moldova”. Instruirile erau coordonate direct de ofițeri ai serviciilor secrete ruse, unul dintre instructori fiind identificat ca un agent GRU, Andrei Pavlov, care se ocupa de pregătirea grupurilor violente sub acoperirea rețelei Șor. Practic, investigația a scos la iveală că planul Moscovei nu se limita la cumpărat voturi, ci viza și provocarea de haos post-electoral dacă rezultatul nu era favorabil. La percheziții, oamenii legii au găsit inclusiv arme de foc, muniții, bastoane telescopice și materiale subversive, semn că se pregătea un eventual scenariu violent.
Imagini difuzate de CNA în ultimele zile arată saci plini cu bancnote – de exemplu, circa 20 de milioane de lei moldovenești, aproape 1 milion de euro, confiscați înainte de a ajunge la mituitorii de voturi. În altă operațiune, au mai fost găsite 5 milioane de lei ascunse în sediile unor televiziuni afiliate grupării Șor, bani proveniți din evaziune și destinați propagandei.
Printre arestați s-a numărat și fostul polițist Ion Perju, condamnat pentru omor (cazul Valeriu Boboc, 2009) și fugit din țară, care se ascunsese în Transnistria. Acesta fusese cooptat de rețeaua Șor și trimis la Chișinău să organizeze spălarea și distribuirea fondurilor negre pentru partidele pro-Kremlin. Arestarea lui confirmă conexiunile periculoase ale rețelei: criminali fugari, agenți secreți ruși, politicieni corupți și interlopi locali – cu toții implicați în planul de a deturna cursul democratic al țării.
În total, peste 2.000 de percheziții fuseseră efectuate de autorități de la începutul perioadei electorale (august-septembrie 2025) până în ajunul alegerilor, potrivit datelor MAI, iar zeci de persoane din conducerea acestor grupări au fost trimise în judecată.
„Cașcaval gratis, doar în cursa de șoareci”
În toamna anului 2025, Republica Moldova s-a prezentat la urne conștientă că se află în prima linie a unui război hibrid. După cum remarca un raport internațional, „Moldova a devenit frontul indicativ al confruntării dintre Rusia și UE”. Kremlinul a încercat să-și mențină influența prin gaz și bani, în timp ce UE a contraatacat cu sprijin financiar record pentru Chișinău și cu accelerarea parcursului de aderare. Miza a fost enormă: va rămâne Moldova pe drumul european sau va aluneca înapoi în sfera Moscovei? Operațiunea de cumpărare a voturilor – oricât de bine finanțată – s-a lovit de reziliența instituțiilor și a societății civile.
„Cei care sunt implicați în schemele de corupere a alegătorilor vor suporta consecințele legale. Banii pe care îi primiți nu vor acoperi amenzile pe care le veți primi”, avertiza șeful IGP Viorel Cernăuțeanu în plină campanie.
În cadrul anchetelor de corupție electorală din Republica Moldova, până în aprilie 2025, au fost investigate aproximativ 140.000 de persoane pentru fapte de influențare a votului și cumpărare de alegători. De asemenea, doar într-un dosar recent deschis de CNA, la începutul lunii septembrie 2025, 15 persoane au fost reținute pentru 72 de ore pentru corupere electorală și finanțare ilegală a partidelor.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram
