Republica Moldova a înregistrat în 2025 cel mai rapid ritm de extindere a capacităților de producere a energiei din surse regenerabile din întreaga regiune. Dacă în 2018 țara producea doar 61,153 MW din energie verde, în septembrie 2025 cifra a urcat la 932,81 MW, un salt spectaculos de peste 800 MW în mai puțin de un deceniu. Această creștere are loc într-un context marcat de oprirea totală a livrărilor de gaze rusești la 1 ianuarie 2025, de necesitatea reducerii dependenței energetice și de valul de investiții ale antreprenorilor și instituțiilor publice în soluții solare, eoliene, hidro și biogaz.
Nordul țării devine unul dintre liderii transformării, iar proiectele implementate în Sîngerei, Drochia, Zăbriceni sau Glodeni arată un model de succes pentru întreaga republică.
În satul Bilicenii Vechi, raionul Sîngerei Gherasim Tofan a amenajat un parc fotovoltaic impresionant, format din 2.716 panouri, contribuind la accelerarea independenței energetice locale. Energia produsă ar putea asigura consumul a circatrei localități rurale.
Iar pentru a reduce costurile pentru energie electrica și unele instituții de stat au investit în producerea energiei verzi. Spitalul din Sîngerei beneficiază de un sistem solar modern care îi permite să economisească 30% din consumul anual de energie electrică — bani redirecționați către alimentația pacienților și achiziția de medicamente.
Mănăstirea „Nașterea Domnului” din Zăbriceni a devenit complet independentă energetic datorită unei instalații de biogaz. Gazul metan este produs continuu, iar procesul — de la colectarea dejecțiilor până la alimentarea gazgolderelor — este controlat zilnic.
Nici mediul de afaceri nu a rămas în umbră. În ultimii ani tot mai mult antreprenori au accesat fonduri și au întreprins măsuri de eficientizare energetică care le-a economisi substanția din costurile de producere.
Ce a declanșat transformarea
Timp de mai bine de 30 de ani, Republica Moldova a depins aproape în totalitate de gazele importate din Federația Rusă. Mulți ani această dependență a fost privită ca o normalitate, însă realitatea a arătat că acest parteneriat nu a fost niciodată unul sigur. Lucrurile au devenit vizibile mai ales după 2021, când la Chișinău a venit o nouă guvernare care și-a propus clar apropierea de Uniunea Europeană.
În acel moment, Rusia a reacționat folosind una dintre cele mai puternice pârghii pe care le avea asupra țării noastre: energia. Prin compania Moldovagaz, controlată de Gazprom, Moscova a acuzat Republica Moldova că ar avea o datorie uriașă – 709 milioane de dolari pentru gazele livrate timp de trei decenii. Chișinăul nu a recunoscut cifra, iar pentru a clarifica situația, părțile au acceptat efectuarea unui audit internațional.
Rezultatul a venit în 2023 și a fost șocant: auditorii au stabilit că datoria reală este de doar 8,6 milioane de dolari. Gazprom a respins concluziile, însă tensiunile au crescut rapid, iar efectele s-au simțit imediat în facturile oamenilor. În 2021, tariful la gaze a sărit de la 4,4 lei la 11,08 lei pe metrul cub, pentru ca în 2022 să ajungă la 15,18 lei – cel mai înalt nivel din istoria țării. Moldova plătea un preț record, în unele luni ajungând la 790 de dolari pentru mia de metri cubi.
A urmat apoi un alt moment critic. În februarie 2022, Rusia a pornit războiul împotriva Ucrainei, iar consecințele s-au răsfrânt asupra întregii regiuni. Ucraina a anunțat că nu va mai prelungi, după 1 ianuarie 2025, contractul privind tranzitul gazelor rusești pe teritoriul său. Fără acest coridor, Rusia a adoptat din nou strategia presiunii politice: a sistat complet livrările de gaze către Republica Moldova, deși exista un acord în vigoare.
Această decizie nu a afectat doar consumatorii casnici. A pus în pericol și aprovizionarea cu energie electrică, pentru că Moldova depindea într-o proporție semnificativă de energia produsă la Centrala de la Cuciurgan, gestionată tot de o entitate controlată indirect de Moscova.
Toate aceste evenimente au provocat un adevărat șoc pentru economia națională. Antreprenorii s-au trezit peste noapte cu facturi uriașe și costuri de producție care creșteau de la o lună la alta. Într-o astfel de realitate, mulți au început să caute soluții alternative – iar energia regenerabilă s-a dovedit nu doar o opțiune, ci o necesitate.
De ce energia verde?
Experții afirmă că tranziția către surse regenerabile nu mai este o modă, ci un pas firesc spre un viitor stabil. Avantajele sunt clare: costuri mai mici la energie, un mediu mai curat, dispariția dependenței de furnizori imprevizibili, o protecție reală împotriva crizelor energetice.
Temperaturile extreme, tot mai frecvente, sunt un semnal clar că modul tradițional de consum – bazat pe arderea combustibililor fosili – nu mai este sustenabil.
Creștere explozivă – energia verde în cifre
Republica Moldova a înregistrat o transformare impresionantă într-un timp relativ scurt. Capacitățile instalate pentru producerea energiei regenerabile au crescut de la 61,153 MW în 2018 la 932,81 MW în septembrie 2025.
Asta înseamnă o creștere de peste 800 MW – un progres considerat remarcabil chiar și la nivel european.
Care sunt cele mai populare tehnologii?
- Fotovoltaic – 640,571 MW (71%)
- Eolian – 233,02 MW (26%)
- Hidro – 16,75 MW (2%)
- Biogaz – 7,16 MW (1%)
Practic, soarele a devenit principalul „furnizor” de energie curată al Moldovei, datorită costurilor tot mai accesibile și instalării rapide.
Evoluția anuală arată un ritm accelerat, mai ales după 2021, odată cu declanșarea crizei energetice și cu oprirea gazelor rusești.
Rolul statului în această transformare
Creșterea sectorului energiei regenerabile nu s-a întâmplat de la sine. În ultimii ani, Guvernul a introdus mai multe politici care au încurajat cetățenii și companiile să investească în panouri fotovoltaice și alte tehnologii verzi. Printre cele mai importante se numără: contorizarea netă, facturarea netă, programul de eficiență energetică FEERM.
Mulțumită acestor mecanisme, în 2025 apar deja 7.986 de prosumatori – oameni sau companii care produc și vând energie în rețea.
Doar în 2024, Guvernul a alocat 723 milioane de lei pentru eficiența energetică în blocurile rezidențiale. Iar în 2025 au fost selectate primele 25 de asociații de locatari unde vor avea loc audituri și lucrări de reabilitare energetică.
Un exemplu este blocul de pe strada Independenței 23 din Bălți, primul din oraș care intră într-un proces complex de modernizare energetică, cu o investiție totală de 5,7 milioane de lei.
Ce înseamnă „Facturarea Netă”?
Acest mecanism, activ din 2024, le permite prosumatorilor:
- să folosească direct energia produsă,
- să trimită surplusul în rețea,
- să acumuleze credit pe factură,
- să ceară plata diferenței pozitive.
Limita instalată este de până la 200 kW, suficientă pentru majoritatea gospodăriilor și micilor întreprinderi.
În octombrie 2025, Moldova a acoperit 24,57% din necesarul de energie electrică din producția internă. Obiectivul pentru 2030 este ambițios, dar realizabil: cel puțin 31,2% energie din surse regenerabile.
Tranziția energetică este un drum lung și presărat cu provocări. Însă este singura cale pentru a scăpa definitiv de dependențe externe, pentru a avea facturi mai mici și pentru a oferi generațiilor viitoare o țară mai sigură și mai sănătoasă.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
