Râul Răut, care traversează mai multe raioane din Nordul țării și care ar fi putut deveni un element important al infrastructurii turistice și de recreere a localităților, trece acum printr-o criză ecologică profundă. În luna octombrie administrația Rezervației Cultural-Naturale „Orheiul Vechi” anunța niveluri record de poluare și pericol sanitar în zona de centru, iar câteva luni mai devreme, pe una dintre porțiunile din zona de Nord, la Florești, nivelul de colmatare ajunsese la cote fără precedent.
Colmatarea este procesul de depunere în albie a materialului solid, inclusiv deșeuri, transportate de apă, ceea ce face ca fundul bazinului să se ridice, iar apa să aibă tot mai puțin spațiu pentru curgere. Procesul duce la inundarea frecventă, în urma ploilor, a satelor din preajmă.
SERGIU LAZARENCU, Ministru al Mediului, martie 2024-octombrie 2025: „Demarăm un proiect foarte important, anul trecut în aprilie, la o lună după ce am fost desemnat în calitate de ministru, am efectuat o vizită de lucru împreună cu doamna deputată de Raionul Florești, doamna Novac, dar și cu oamenii din această regiune de la Răut, cinci localități în amonte de Răut, în care mi s-a sesizat o problemă a Răutului, în care s-a colmatat ani de zile și după ploi, noi avem inundații în acele regiuni. Am efectuat cu colegii de la Apele Moldovei un proiect tehnic și astăzi începem lucrările de colmatare a aproximativ 10 km de râu în amonte, șase localități”
Acum, la 3 luni de la începutul lucrărilor, unele porțiuni ale Răutului arată altfel.
OLEG COCIERU, primarul satului Lunga, r. Florești: „Un proiect foarte ambițios, dar și foarte important, mai ales pentru localitățile noastre, Lunga, Băhrinești, Mărculești oraș, Mărculești sat, Prajila, fiindcă acest proiect ne-ar… readuce râul nostru la situația care era cândva, nu cândva, dar 10-15 ani urmă, când era doar albia râului, nu era extins stuful, stufișul, era o albie strict direcționată și cu o scurgere bună.”
Potrivit primarului, pentru un rezultat durabil este nevoie de timp și ca asemenea lucrări să fie făcute periodic.
OLEG COCIERU, primarul satului Lunga, r. Florești: „Ne dăm cu toții seama că nu este un proiect de câteva zile sau de câteva luni, este un proiect pe un termen mai extins, care va ajunge cu curățarea râului până la podul dintre Mărculești și Băhrinești. Ulterior, se va face un alt proiect tehnic pentru a se extinde curățarea râului, care traversează și satul Lunga până spre Prajila, așa ni s-a comunicat cel puțin, și așteptăm. Dar ne bucurăm că au început lucrările și poate nu toată lumea înțelege, dar lucrarea constă între aceea că de abia se curță și se face un drenaj temporar, prin care apa se scurge, iar ulterior se va curăța albia râului naturală, cea care era.”
La Bălți, altă localitate prin care trece Răutul, situația nu e foarte diferită. Atât albia, cât și malurile, ar putea fi îngrijite mai bine, iar zona adiacentă, integrată organic în infrastructura orașului, a cărui istorie este legată puternic de acest râu.
MARIANA MIHAILEVSHI, directoare a Muzeului de Istorie și Etnografie din Bălți: „Din trecuturi, râul Răut a avut o importanță foarte mare pentru orașul nostru, pentru localitatea noastră. Îl avem menționat în anul 1766, în anul când localitatea Bălți a fost dată în mâini private familiei Panaipe, inclusiv și cealaltă porțiune peste râul Răut, care noi astăzi numim sectorul Slobozia, s-a dat Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. Și din această informație aflăm că acest teren însă și râul Răut era folosit de ambii, adică și de proprietarii privați a Bălțiului, a localității Bălți, inclusiv și de acea altă populație, care se afla în cealaltă parte a malului drept și stânga râului Răut. Ei împreună puteau folosi pescuitul în proporțional.”
Astăzi, nu prea se mai pescuiește în Răut, pe unele porțiuni, malurile sunt îmburuienite, din cauza depunerilor de deșeuri vegetale și de altă natură, apa uneori e urât mirositoare, iar locuitorii spun că văd cum râul degradează.
„Eu consider că trebuie să fie instalate mai multe urne, pentru ca oamenii să aibă unde arunca gunoiul. Consider că trebuie de curățat, pentru că este miros urât, mai ales vara.”
„În anul 1972 când am venit aici, era mai curat, nu era nimic aici, nu erau copaci, Răutul era mai curat, copiii chiar prindeau și pește. Desigur că trebuie să-l curățe, mai la deal oamenii se scăldau, se bronzau, dar acum vedeți cum este, nimeni nu face nimic.”
La începutul acestui an, Primăria Bălți anunța lansarea unui proiect de curățare a unei porțiuni din albia Răutului, finanțat de Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului. Primarul orașului, Alexandr Petkov, spune că la moment are loc un proces complex de pregătire a documentelor pentru viitoarea intervenție.
ALEXANDR PETKOV, primar al mun. Bălți: „Am vorbit cu proiectanții de la instituții de la Chișinău, de proiectare, în special pe spații acvatice, pentru a putea cât mai rapid să facem lucrările, astfel ca să putem evacua toate apele care ne vin în Bălți, ca să nu se stopeze aici, în oraș, ca să treacă mai departe, așa cum trebuia să treacă.”
Revărsarea Răutului, din cauza micșorării albiei necurățate, afectează construcțiile din Bălți. Cel mai recent incident este inundarea, în luna octombrie, a șantierului de construcție a străzii Dovator. Abia după curățare ar urma să fie făcute planuri de amenajare a zonelor adiacente.
ALEXANDR PETKOV, primar al mun. Bălți: „De aceea, din acest considerent, noi am ieșit cu inițiativa la Ministerul Mediului, la Apele Moldovei, ca să, în primul și în primul rând, să curățim albia râului Răut, mai ales la ieșirea din Bălți, pentru ca să evacuăm apa din oraș. Respectiv, dorim să amenajăm tot teritoriul de-a lungul albiei râului Răut, ca să fie și curat, și plăcut, ca să fie și fără miros, neplăcut, ca să fie și zone verzi mai multe, ca să avem mai puține probleme pentru construcțiile urbane.”
Intervențiile la Răut în zona municipiului Bălți sunt necesare, însă deocamdată nu există un termen concret pentru începerea lucrărilor. Directorul Instituției Publice Administrația Națională „Apele Moldovei” spune că proiectul elaborat de primărie ar trebui verificat și consultat corespunzător, pentru a evita erorile și dublarea investițiilor.
NICU BELITEI, directorul IPAN Apele Moldovei: „Ce ține de municipiul Bălți, din câte cunosc, primăria are un proiect de decolmatare. La momentul elaborării, din câte știu, el nu a fost coordonat cu noi. Noi salutăm implicarea primărilor și autorităților publici locale în identificarea fondurilor și scrierea proiectilor, dar recomandăm insistent să fie coordonate absolut toate intervențiile cu Administrația Națională Apele Moldovei. Mai mult, recomandăm autorităților publice locale să nu admită construcții ilegale sau activități economice care sunt interzise prin lege în nemijlocita apropiere a râului.”
Nicu Belitei mai spune că degradarea avansată a Răutului este rezultatul deceniilor de neglijență, presiune agricolă, schimbări climatice și lipsă de investiții.
NICU BELITEI, directorul IPAN Apele Moldovei: „Din păcate, problema dată nu a fost creată ieri, ea a fost creată de decenii, care a dus la degradarea treptată a râurilor din țară. În medie, 1 km de râu, pentru a fi decolmatat și a planta fășie de protecție, variază de la 800.000 lei până la 1.500.000 lei, în funcție de lățimea râului. Cele mai simple calcule ar arăta că pentru 286 km ai râului Răut sunt necesari minim 286.000.000 de lei. Totuși, treptat, anual, gradual, avem în plan să decolmătăm toate râurile din țară, inclusiv suntem în căutarea și de fonduri externe.”
Un râu, oricât de mic, care trece printr-o localitate, poate fi transformat din sursă de probleme în sursă de oportunități și element de dezvoltare locală, spun specialiștii. Președintele Asociației pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Inovaționale (ACETI) din Bălți , Ion Bodrug, afirmă că Republica Moldova poate prelua bune practici în gestionarea urbană a râurilor de la orașe europene.
ION BODRUG, președintele ACETI: „Bunăoară în recentele vizite de studiu, cum și am discutat și în privat, chiar și în Cehia, sunt folosite râurile aceste mici pentru cei care se plimbă cu barca, adică în principiu pentru agrement. Evident, pentru municipiul Bălți, asta ar fi foarte frumos și ar trebui de gândit la proiecte și cu concepte care ar valorifica această oportunitate, doar că, nu în ultimul rând, trebuie de tras atenția și autorităților centrale pentru astfel de idei și concepte.”
ION BODRUG, președintele ACETI: „Știți, avem un exemplu cel mai recent și care l-am observat știind din proiectul finanțat din resursele Uniunii Europene, acesta este și insula amenajată frumos în Edineț. Adică când dorești, se poate, orice obiectiv pe care își pun autoritățile locale ar putea fi înfăptuit. Mai ales că eu sunt sigur că dacă de căutat soluții, dacă ai soluții, poți găsi și căuta și finanțare pentru ideile frumoase care pot fi înfăptuite.”
„Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului „Dincolo de Chișinău: Regiunile aflate în dispută politică, sub reflector”, implementat de Media in Cooperation and Transition (MiCT) cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal German de Externe, prin intermediul GIZ. Opiniile și punctele de vedere exprimate în material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Ministerului Federal German de Externe sau a GIZ.”
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
