Ilan Șor, unul dintre cei mai controversați actori din politica moldovenească, este asociat frecvent cu sintagmele „frauda bancară”, „furtul miliardului”, „delapidare” și „offshore-uri”. Numele său rămâne prezent în ecuația destabilizărilor politice din Republica Moldova. În acest material, prezentăm cine este Ilan Șor și traseul său public, inclusiv apelurile sale pentru o alianță cu Federația Rusă — stat care, în 2022, a declanșat războiul din Ucraina, la frontiera Republicii Moldova.
ILAN ȘOR, politician: „Unica salvare pentru Republica Moldova și pentru oameni, deoarece oricare țară la final sunt oamenii simpli, este o Alianță cu Federația Rusă.”
Sancțiuni internaționale
În prezent, Ilan Șor se află pe liste de sancțiuni ale mai multor state și organizații pentru legături cu Federația Rusă și pentru sprijinul acordat războiului din Ucraina. Mai jos, câteva repere:
- 26 octombrie 2022 — Departamentul Trezoreriei SUA sancționează entități și persoane din Republica Moldova implicate în operațiuni de influență malignă ale Kremlinului; printre acestea, și Ilan Șor. Consecințele includ blocarea activelor, restricții de viză și interdicții pentru persoanele și entitățile americane de a face afaceri cu cei sancționați.
- 9 decembrie 2022 — Regatul Unit anunță sancțiuni care vizează 30 de persoane pentru corupție, încălcări ale drepturilor omului, pe listă figurează și Ilan Șor. Potrivit comunicatului britanic, Șor s-ar fi implicat în frauda bancară din 2014 după preluarea funcției de președinte al Băncii de Economii.
- Sfârșitul anului 2022 — După ce a părăsit Republica Moldova spre Israel în 2019, autoritățile israeliene îi îngheață conturile. Aflat într-o vizită oficială la Chișinău, în februarie 2025, ministrul de externe al Israelului, Gideon Moshe Sa’ar, declară că Ilan Șor ar fi plecat în Federația Rusă deoarece extrădarea sa în Republica Moldova devenise iminentă.
GIDEON MOSHE SA’AR: „Domnul Șor acum nu locuiește pe teritoriul Israelului. Ministerul nostru al Justiției a finalizat procesarea dosarului său, la solicitarea Guvernului Republicii Moldova. Probabil, nu e o coincidență că el nu mai vine în Israel.”
- Pe lângă SUA, Regatul Unit și Israel, Șor se află și pe listele de sancțiuni ale Canadei, Uniunii Europene și Elveției, în Republica Moldova i-a fost instituit sechestru/înghețare a activelor în valoare de 75 de milioane de euro.
ILAN ȘOR, politician: „Mie sancțiunile voastre nu-mi trezesc interes, ele sunt ridicole. Ultima data am fost în SUA când aveam 7 sau 8 ani și, spre deosebire de fiica dumneavoastră Maia Sandu, nu am de gând să ajung acolo. Nu am conturi bancare în SUA, spre deosebire de Maia Sandu, care are și proprietăți și conturi bancare.”
Copilărie și familie
În anii ’90, pe Aeroportul Internațional Chișinău aterizează o cursă din Israel din care coboară, copil fiind, Ilan Șor — peste ani, în 2013, aeroportul urma să fie concesionat companiei Avia Invest, administrată indirect de Șor, menționează jurnaliștii TV8, într-un material publicat în decembrie 2024.
Ilan Șor s-a născut la Tel Aviv, la 6 martie 1987, într-o familie de evrei moldoveni repatriați. După revenirea în Republica Moldova, tatăl său, Miron Șor, dezvoltă primele afaceri, reunite apoi sub Shor Holding. Cea mai cunoscută marcă devine rețeaua de magazine Tax Free („Duty Free”).
Miron Șor își implică devreme fiul în afaceri. La 16 ani, Ilan conducea deja o firmă mică. Tatăl moare în 2005, lăsându-i moștenire holdingul.
sursa: https://newsmaker.md/ru/svidetel-moldovy-kak-ilan-shor-stal-ilanom-shorom-39573
Carieră și cercuri de influență
Potrivit unor mărturii citate de NewsMaker din cadrul unui interviu cu o persoană din anturaj în tinerețe Ilan Șor s-a apropiat de omul de afaceri Gabriel Stati, pe care îl considera un model. În 2008, într-un club de noapte, l-ar fi cunoscut pe Vladimir Filat, viitor prim-ministru, iar în 2010 ar fi fost prezentat de Stati lui Veaceslav Platon, pe atunci deputat în parlament din partea Alianței Moldova Noastră, condusă de fostul primar de Chișinău, Serafim Urecheanu. Relațiile dintre Șor, Filat și Platon aveau să fie marcate ulterior de colaborări și conflicte, cu consecințe penale și politice.
Portofoliu de afaceri
În 2015, Ziarul de Gardă publică o anchetă despre averile și companiile controlate direct sau prin interpuși de Ilan Șor. Mai jos, o sinteză.
| Domeniu / Tip afacere | Companie / activitate | Observații și control |
| Retail (duty‑free) | Dufremol SRL | Rețea profitabilă; pe numele Ilonei Șor (mama adoptivă) |
| Companie derivată din Dufremol | Avantage SRL (ținere 0,89%) | Fondată de Dufremol și Ilan Șor; administrator: Ilona Șor |
| Companie derivată din Dufremol | D.F.I. SRL | Import/comercializare tutun și alcool; fondată de Dufremol |
| Petrolier | Grand Petrol SRL | Cofondată cu Ion Rusu (nașul lui Vlad Filat); sediu la adresa Dufremol |
| Asigurări | Klassika Asigurări SA | Între primii 10 asigurători; condusă de Cristina Dolghi |
| Securitate | Klassica Force SRL | Companie de pază; implicată într-un incident legat de o mașină furată și incendiată |
| Tehnologie/sisteme de securitate | Klassica Tehno SRL | Fondată de Klassica Force; sisteme automate de semnalizare/stingere incendii |
| Aviație privată | Air Clasica SRL („Air Klassika Executive”) | Avion Bombardier Learjet 60; fondată de offshore-ul Wester Alliance LLP |
| Aviație privată | Classica Air SRL, Air Klassika SRL, Air Handling SRL | Subordonate Air Clasica; conducere comună (Egor Ertagaev) |
| Media și televiziune | Klassika Media SRL | A achiziționat Euro TV și Alt TV |
| Media și televiziune | Alternativ‑TV, Alvalmedia, Mediaresurse, Trust TV | Fondatoare: Klassika Media; manager: Dumitru Chitoroagă |
| Sport (fotbal) | FC Milsami Orhei | Fondat în 2010; președinte și finanțator |
| Sport (tenis) | Federația de Tenis din R. Moldova | Sponsor general prin Dufremol; condusă de Marina Tauber |
| Extinderea Shor Holding | 10 firme (2011) → 39 (2014) | Control prin interpuși |
| Transport/infrastructură | Avia Invest SRL / AIC | Președinte CA din 2014; concesionarul Aeroportului Chișinău |
| Sector bancar | BEM, Banca Socială, Unibank | Control indirect; implicare în frauda bancară („furtul secolului”) |
| Sector bancar | Danmira SRL, Davema‑Com SRL, Voximar‑Com SRL, Contrade SRL, Caritas Group SRL | Beneficiare ale creditelor (Kroll) din noiembrie 2014 |
Avia Invest și „Jaful secolului”
În 2013, Aeroportul Internațional Chișinău este concesionat unei companii din Federația Rusă, UK Komaks, deținută de SA „Aeroportul Habarovsk”. Ulterior, companiile fondează Avia Invest SRL, iar în 2014 Ilan Șor devine președintele Consiliului de Administrație. Contractul de concesiune a fost semnat pe 49 de ani. Metoda de concesionare și obligațiile contractuale au făcut obiectul unor investigații jurnalistice (RISE Moldova, Ziarul de Gardă).
În 2014, după ce statul pierde controlul asupra Băncii de Economii (BEM), Șor devine președintele Consiliului de Administrație al BEM și, prin acționari-interpuși, controlează Unibank și Banca Socială. Între 2012–2014, cele trei bănci acordă companiilor afiliate lui Șor credite de 13,7 miliarde de lei (aprox. 1 miliard USD), echivalentul a circa 12% din PIB la acel moment — episod intrat în istorie ca „Jaful secolului”.
Autodenunțul și scena publică
Deși se afla în arest la domiciliu, pe 13 octombrie 2013 Ilan Șor depune la Procuratura Anticorupție un autodenunț pe numele lui Vladimir Filat. În mărturie, Șor afirmă că, în ultimii cinci ani, i-ar fi oferit bunuri și ar fi fost partener de afaceri cu acesta, inclusiv la BEM. Procurorii reacționează rapid, iar pe 15 octombrie lui Filat îi este ridicată imunitatea parlamentară și este plasat în arest la domiciliu, în 2016 este condamnat la 9 ani de închisoare. În aceeași mărturie, Șor îl indică pe Veaceslav Platon drept beneficiar final. Platon este reținut la Kiev și condamnat la 18 ani pentru escrocherie și spălare de bani. Potrivit NewsMaker, aceste evoluții au avut loc într-un context de protecție politică asigurată de Vladimir Plahotniuc, Ion Ursu, fost director SIS, Gheorghe Papuc, fost ministru de interne și Viorel Melnic din cadrul Serviciului Vamal.
ILAN ȘOR, politician: „Ce fel de agent sunt eu, uitați-vă la mine, probabil un agent astăzi face alte lucruri decât pe care le fac eu. De ce este secret? Banii au plecat la compania Zenit, beneficiarul final fiind Veaceslav Platon, este deja un fapt bine cunoscut.”
Experții și mai mulți lideri politici au sugerat că autodenunțul a servit drept instrument politic în bătălia pentru putere, contribuind la înlăturarea lui Filat. În urma acestor evoluții, Șor a continuat să-și consolideze profilul public.
Carieră politică
În 2015, Ilan Șor câștigă primăria orașului Orhei cu 62% din voturi, candidând inițial din partea partidului „Ravnopravie”, pe care ulterior îl transformă în Partidul „Șor”. Șor dezvoltă proiecte cu vizibilitate socială (parcul „OrheiLand”, inaugurat în 2018, magazinele sociale „Merișor”- lansate în 2015). Potrivit relatărilor din presă, pentru a beneficia de reduceri, pensionarii se înscriau cu buletinul și carnetul de pensionar/veteran/invalid, date utilizate ulterior în campanii electorale. Campaniile au inclus și concerte cu artiști din Federația Rusă.
„Noi am venit să-l votăm pe Ilan Șor, pentru că un om ca el nu poate fura un miliard. Chiar dacă este învinuit, el a făcut totul pentru a întoarce acest miliard.”
„Sprijin” din partea unor eurodeputați
În 2017, reprezentanți ai Partidului „Șor” — Marina Tauber și avocații Iulian Balan și Denis Ulanov — efectuează o vizită la Strasbourg pentru a căuta susținere externă pentru liderul lor (aflat de circa un an în arest la domiciliu în dosarul „furtul miliardului”). La întâlniri ar fi participat eurodeputați cunoscuți pentru poziții favorabile Kremlinului.
Acest lobby i-a facilitat lui Ilan Șor o vizită la Parlamentul European, deși fusese deja condamnat în primă instanță. Ulterior, Grupul PPE a solicitat explicații și a precizat că opiniile exprimate de câțiva eurodeputați nu reflectă poziția grupului politic.
În 2016, candidata partidului „Șor” la prezidențiale, Inna Popenco, este exclusă din cursă cu o săptămână înainte de scrutin, pentru nedeclararea cheltuielilor și oferirea de beneficii materiale alegătorilor (cardurile „Merișor”). În 2017, după doi ani de proces, Șor este condamnat la 7 ani și 6 luni pentru escrocherie și spălare de bani, sentință care nu este definitivă la acel moment, fapt ce i-a permis să rămână în libertate pe durata apelului și să-și continue activitatea politică.
2019: schimbarea regulilor și exodul liderilor
În 2019 au loc alegeri parlamentare în baza unui sistem mixt, 50 de mandate pe liste naționale și 51 uninominale, modificare susținută de PDM. Patru partide și un bloc electoral intră în Parlament: PSRM, PDM, Blocul ACUM (PAS + Platforma DA), Partidul „Șor” și trei independenți. În lipsa unei majorități pentru democrați și Partidul „Șor”, se formează o alianță fără precedent între PSRM (stânga) și Blocul ACUM (dreapta). În acest context, atât Vladimir Plahotniuc, cât și Ilan Șor părăsesc clandestin Republica Moldova.
VLADIMIR PLAHOTNIUC, politician: „Noi, Partidul Democrat am încercat din răsputeri să facem o Alianță, o coaliție care să lucreze pentru moldoveni, care să facă drumuri, să majoreze pensii, salarii, canalizări, să dea ăensii mai mari, să dea copiilor bani, să facem bine pentru neamul nostru.”
Deși plecat în Israel pentru a evita extrădarea, Ilan Șor continuă să influențeze politica internă prin interpuși. Ruperea coaliției ACUM–PSRM este urmată de apariția grupului „Pro‑Moldova” (ex‑PDM), care, împreună cu reprezentanți ai Partidului „Șor”, formează Platforma „Pentru Moldova”; alături de socialiști, votează o serie de inițiative controversate.
În 2020, Maia Sandu este aleasă președintă a Republicii Moldova. Incapacitatea lui Igor Dodon de a forma un nou executiv, în pofida unei majorități fluide, duce la alegeri legislative anticipate, câștigate de PAS, care obține o majoritate în parlament.
Partidul „Șor” devine una dintre principalele forțe ale opoziției față de integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Potrivit autorităților și investigațiilor jurnalistice, Ilan Șor — cu sprijinul Kremlinului — finanțează acțiuni menite să promoveze „Russkiy mir” și să submineze cursul pro‑european.
Condamnare definitivă și interzicerea partidului
După ani de proceduri, Curtea de Apel Chișinău, în aprilie 2023, îl condamnă în lipsă pe Ilan Șor la 15 ani de închisoare și dispune confiscarea averii în valoare de circa 5 miliarde de lei. În decembrie 2024, pe acest caz s-a expus și Curtea Supremă de Justiție, care a lăsat în vigoare decizia primei instanțe.
Condamnarea nu oprește însă influența politică a rețelei sale. În 2023, Evghenia Guțul, apropiată de Ilan Șor, câștigă funcția de bașcan al Găgăuziei, beneficiind de resurse financiare și mediatizare, promite dezvoltarea regiunii după „modelul Orhei”, precum și „GăgăuziaLand”. Temându-se de extrădare, în 2024 Ilan Șor se stabilește la Moscova.
Partide noi — oameni vechi
În 2023, Partidul „Șor” este declarat neconstituțional de Curtea Constituțională, pentru încălcări grave ale principiilor statului de drept și suveranității. Rețeaua politică se reconfigurează însă rapid prin proiecte precum „Șansă” și „Renaștere”. Primul este exclus din alegerile locale din 2023 pentru încălcări ale legislației electorale.
NICOLAE ROȘCA, fost președinte al Curții Constituționale: „Curtea Constituțională hotărăște. Unu, se admite sesizarea Guvernului cu privire la verificarea constituționalității Partidului Politic Șor. Doi se declarară neconstituțional Partidul Politic „Șor”, înregistrat în Registrul de Stat al persoanelor juridice.”
În 2024, la Moscova, este lansat Blocul Politic „Victorie”, format din „Renaștere”, „Șansă”, FASM și „Partidul Victorie”. Blocul cere „renunțarea la parcursului european” și o alianță cu Federația Rusă și Uniunea Eurasiatică.
„Evrazia” și campanii de finanțare anti‑UE
O investigație Ziarul de Gardă descrie mecanismele prin care Șor ar fi ocolit sancțiunile pentru a racola manifestanți la proteste plătite. În 2024 ia naștere „Evrazia”, o structură care urmărește „integrarea” spațiului ex‑sovietic în orbita politicii de la Moscova, în care Ilan Șor joacă un rol important. TV Nord a obținut date interne ale acestei entități, după compromiterea contului de e‑mail — documente care arată alocări financiare pentru operațiuni de destabilizare și persoanele‑cheie implicate. Tot în acest document am găsit datele de contact a unor persoane din companii terțe afiliate și anume, a lui Victor Alexandreanu și directorului Evraziei, Nelli Parutenko. Despre Parutenko s-a scris că este persoana care se ocupă de introducerea banilor în Republica Moldova și curează activiștii și susținătorii lui Șor.
Alexandreanu, este fost membru și donator al fostului Partid „Șor, iar în prezent – administrator al companiei „Sonacom” SRL din Chișinău.
Mai jos puteți vedea schema completă de funcționare a companiei „AnyKey”.
Într-un alt document am identificat întreg aparatul de funcționare a rețelei, în frunte căreia este Ilan Șor cu numărul de cod: 00001, iar pe Telegram numele de cod al acestuia este „Travolta”. Mai multe informații despre cum activa această structură TVN ca oferi într-un material pe care îl va publica săptămâna viitoare.
GRIGORE GUZUN, expert Watchdog: „Vă aduceți aminte că, Ilan Șor a fost acel care a fost parte din furtul miliardului, iar cu acei bani cumva a încercat să demonstreze că el face ceva pentru lume, deci au furat bani de la toți cetățenii Republicii Moldova ca să facă bine pentru o mână de lume, ceea ce este foarte obijduitor pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Trebuie să înțelegem că, Ilan Șor niciodată nu va veni cu interese care să dezvolte Republica Moldova, ei vor să țină Republica Moldova în orbita influenței, Federației Ruse, ca să devenim un fel de a doua Georgie, asta însemnând că uităm ce înseamnă democrația, uităm ce înseamnă statul de drept, libertatea de exprimare, etc.”
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
