Râul Prut, unul dintre cele mai mari râuri ale țării, cu o lungime de peste 950 de kilometri izvorăște în munții Carpați din Ucraina și se varsă în Dunăre, lângă Giurgiulești. Acesta delimitează natural hotarul între România și Republica Moldova. De-a lungul anilor, Prutul a fost sursă de viață – asigurând apă pentru agricultură, biodiversitate și protecție naturală pentru zeci de localități, graniță și element de identitate națională.
Lacul de acumulare Stânca–Costești, parte a râului Prut, are un regim special de protecție, fiind o zonă de frontieră și un bazin acvatic important pentru biodiversitate. Pescuitul este permis doar în condiții strict stabilite de lege, pentru a preveni exploatarea excesivă a resurselor piscicole.
ION BOTNARIUC, șef adjunct al Direcției Control Resurse Cinegetice și Piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului: „În conformitate cu legea 149 privind fondul Piscicol Pescuitul și Piscicultura, în obiectiv de acvatice naturală, pentru un pescar care pescuiește în baza permisului de pescuit sportiv, amator și de agrement, este permis o captură de 5 kg de pește pe zi, se efectuează de la răsăritul până la asfințitul soarelui și nu trebuie să depășească numărul de cârlige. Iarăși, în legea 149 sunt menționate și dimensiunile permis pentru fiecare specie de pește. În cazul încălcărilor, persoana este sancționată și, după caz, se aplică și un prejudiciu cauzat resurselor biologice acvatice.”
În pofida controalelor regulate și a sancțiunilor aplicate, pescuitul ilegal rămâne o problemă persistentă pe lacul de acumulare Stânca–Costești și, de altfel, pe multe alte ape din țară. Eforturile autorităților de mediu și ale poliției de frontieră, deși intense, seamănă uneori cu lupta cu morile de vânt: fiecare plasă confiscată astăzi poate fi înlocuită de braconieri cu alta nouă mâine. Ecosistemul râului Prut resimte deja presiunea acestui pescuit nesăbuit.
ION BOTNARIUC, șef adjunct al Direcției Control Resurse Cinegetice și Piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului: „Aici este o zonă mai vulnerabilă în ceea ce privește pescuitul cu jupuitorul, sau cu jap. Acesta este o metodă de pescuit interzisă prin lege și, în cazul dat, sunt foarte des întâlnite astfel de persoane.”
„- Așa, aveți două cârlige, da? Da. – Sau câte? Două. – Două, da? Și câte undițe aveți? Cinci. – Și toate câte două? Da. – Cunoașteți legislația? Mi-a spus domnul. – De la dumneavoastră o să fie necesar un act de identitate pentru a întocmi un proces-verbal, amenda dumneavoastră o să constituie 12 unități convenționale, echivalentul a 600 de lei, care timp de 72 de ore sunteți în dreptul să achitați în jumătate. – Iertați-mă pentru prima dată. – Cu părere de rău, codul contravențional, ce ține de articolul 114, nu prevede avertisment sau…, vă rog frumos, prezentați un act de identitate.”
DUMITRU CECAN, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului raionul Rîșcani: „În raza satului Dumeni, în cadrul raziei au fost depistați pescari, amatori care pescuiau de pe malul lacului. Pentru încălcările depistate, au fost depistate trei încălcări, doi pescari nu dispuneau de bilete de pescuit și unul avea mai multe cârlige decât numărul admisibil conform prevederii legislației în vigoare. Țin să menționez că pescuitul sportiv, amator și de agrement în lacurile naturale se practică doar în baza biletului eliberat de către Agenției de Mediu.”
Potrivit inspectorilor de mediu, plasele de obicei sunt amplasate peste tot, dar mai ales în zonele greu accesibile, ceea ce le îngreunează căutările. Pentru acest lucru, ei folosesc așa numitul cârlig cu trei capete, urmat de o funie care se agață în spatele bărcii. Astfel sunt depistate plasele inclusiv și cele amplasate la fundul bazinului sau râului.
DUMITRU CECAN, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului raionul Rîșcani: „Anual se atestă cazuri de braconaj, să zicem, plase ridicate, atât de noi cât și de Poliția de Frontieră, câte 60 -70 de plase anual care se depistează, unelte interzise pentru pescuit. Contravenția la capitolul protecției resurselor cinegetice este la fel, peste 100 de procese verbale anual facem, adică privind încălcarea reguli de pescuit și a protecției resurse pescarului.”
După fiecare razie, apare inevitabil întrebarea – sunt sancțiunile aplicate suficient de descurajatoare? Ce pățesc cei prinși la pescuit ilegal? Pentru a afla răspunsul, am verificat datele publice de pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată, căutând cazurile înregistrate pe articolul 114, alineatul 2 din Codul Contravențional – articol care se referă la încălcarea regulilor de protecție a resurselor piscicole și a regulilor de pescuit. Cele mai multe dosare de acest fel au fost examinate de instanțele de judecată din Drochia și Edineț, iar în sudul țării de către instanțele din Căușeni și Cahul.
Rezultatele întăresc percepția că amenzile sunt mai degrabă simbolice. În toate dosarele examinate, persoanele găsite vinovate de braconaj piscicol au primit amenzi de cel mult 600 de lei. De regulă, instanțele au dispus și confiscarea plaselor de pescuit folosite ilegal. Însă alte bunuri ridicate în timpul anchetelor – cum ar fi bărcile folosite la braconaj – au fost ulterior restituite proprietarilor, odată încheiat cazul. Cu alte cuvinte, un braconier prins riscă să piardă plasa și să plătească o amendă între 300 și 600 de lei. Asta în timp ce, un singur fir de plasă poate captura zeci de kilograme de pește într-o noapte. Prin comparație, amenda de 600 de lei nu acoperă nici pe departe valoarea ecosistemică a peștilor uciși și nerefăcuți vreodată.
ION BOTNARIUC, șef adjunct al Direcției Control Resurse Cinegetice și Piscicole din cadrul Inspectoratului pentru Protecția Mediului: „De către Inspectoratul pentru Protecția Mediului, pe parcursul anului 2025, au fost depistate patru cazuri de comercializare ilegală în ceea ce privește peștele din Cartea Roșie. Deci, avem și un prejudiciu, pe caz, un prejudiciu record de 191.000 de lei. Iarăși, acest prejudiciu, acest proces verbal, este contestat, dar mergem până la final să vedem care o să fie rezultatul. – De ce specie a peștelui este vorba? Merge vorba despre specie de pește, cum am menționat anterior, babușcă pontică, sau „вырезуб”. Și acest pește a fost în stare sărată.”
Soluțiile nu sunt simple, dar sunt necesare. Consolidarea capacității de intervenție a autorităților și înăsprirea sancțiunilor pentru braconaj ar putea descuraja o parte din încălcări. La fel de importantă este și vigilența publicului, susțin reprezentanții Inspectoratului Mediului.
DORIN POVERJUC, șef la Inspectoratul pentru Protecția Mediului: „Pescuitul pentru persoane fizice, amenda este foarte mică, de la 6 la 15 sau 12 unități. Faptul că cumva generează pescuitul sau practicarea pescuitului ilicit, deoarece habitate acvatice recoltați, ca rezultat al pescuitului licit, sunt comercializați la un preț mai mare care acoperă și amenda stabilită. La moment, Inspectoratul pentru Protecția Mediului intenționează să înainteze o inițiativă legislativă către Minister, anume pe segmentul dat în vederea undeva a corelării sau măririi amenzii pentru practicarea pescuitului ilicit. Totodată vom discuta cu agenția de mediu care deține site-ul de eliberare a permiselor de pescuit, e-pescuit, cumva în corelare să modificăm unele condiții de eliberare a actului permisiv și cumva să ajustăm taxele la nivelul, adică poate mai mari, sau pentru persoanele care au fost deja prinse la braconaj sau persoanele care practică pescuitul ilicit, să fie posibilă aplicarea unui taxe mai mărite.”
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
