Temperaturi de primăvară la mijloc de iarnă. Mercurul în termometre depășește, în ultimele trei zile, indicatorul de 13 grade Celsius. Oamenii sunt debusolați și îți fac griji de consecințele care pot apărea.
„A fost zăpadă mai înaltă decât gardul. Dar acum nu este nimic. Și suntem bolnavi din cauza tensiunii, suntem hipertonici. Tensiunea ba se ridică, ba scade. Iese deja, a rămas usturoi pe care l-am pus, el iese. – La început de ianuarie. – Ce va fi mai departe?”
„Până când în grădină, copacii pot să sufere, ei pot să dea muguri și a da un îngheț și atunci nu va fi plăcut, pe urmă roada nu va fi bună. Dar așa e normal, pentru vremurile de azi, cum ducem lipsă de energie, taman timpul acesta e pentru cei bătrâni, pentru cei săraci este foarte bun.”
„Vremea nu e bună, mă uit că liliacul deja e înmugurit. Nu știm ce să facem. Au spus că mai frig va fi următoarele zile. Și gripa, este ba cald, ba frig, cu focul nu prea, lumina tot ne temem să folosim multă. E greu, mai pe scurt.”
Acest lucru îi îngrijorează pe agricultori, dar și pe specialiștii în medicină, care spun că temperaturile excesive afectează sănătatea oamenilor.
BORIS BOINCEAN, doctor habilitat în ştiinţe agricole: „Suntem și noi îngrijorați de situația care s-a creat. Dar situația este consecință la încălzire globală, pe care noi o observăm pe parcursul ultimului deceniu și mai bine de ultimul deceniu. Deci, temperatura media lunii ianuarie este deja cu vreo 5-6 grade mai mult, mai mare decât media multianuală. Noi practic iernă nu avem, nu avem zăpadă. Deci, bun, așa este situația. E clar că este o situație stresantă pentru plante. Atât pentru culturile anuale, cât și pentru culturile perene.”
ELENA ANTOCI, șefa de secție, Centrul de Sănătate NR.1: „Îndeosebi, temperaturile neobișnuite ridicate favorizează răspândirea virozelor respiratorii. Fluctuațiile de temperatură între dimineața rece și prânzul cald pot slăbi sistemul imunitar, iar în spațiile închise insuficient aerisite, virusurile se răspândesc cu ușurință. Este important să aerisim frecvent locuințele și să acordăm o atenție sporită a igienei mâinilor. Totodată, consumul de alimente bogate în vitamine, precum fructele și legumele proaspete, poate susține imunitatea. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sunt deosebit de sensibile la aceste schimbări climatice. Vremea caldă din mijlocul iernii poate crea stres termic asupra organismului, crescând riscul de hipertensiune sau alte complicații cardiace.”
Cea mai caldă iarnă înregistrată în Republica Moldova în ultimii 100 de ani a fost în sezonul 2019-2020. În această perioadă, temperatura medie a aerului a variat între +1,5 și +3,5°C, depășind norma cu 4,5-5,5°C.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
