Maria* își amintește perfect fiecare moment. Pe 3 martie 2023 a depus dosarul pentru fertilizare in vitro prin CNAM. A urmat comisia, pe 5 mai, apoi restul etapelor. După luni de așteptare și emoții, pe 27 februarie 2024 a avut loc transferul embrionului.
3 martie 2023 – ziua în care a depus dosarul
5 mai – comisia.
31 mai – puncția.
27 februarie 2024 – transferul embrionului.
Înainte de asta însă, au fost doi ani de încercări de concepere naturală, intervenții chirurgicale și, la un moment dat, drumul până la o clinică din Kiev. Acolo i s-a spus că are „cea mai ușoară formă de infertilitate”. Cuplul a încercat un an întreg FIV, fără rezultat, cheltuind mii de euro.
„Un an fără rezultat și cu multe cheltuieli”, povestește ea. Când au revenit în Moldova, au decis să încerce prin Programului Național (CNAM) de suport financiar proceduri de Fertilizare In Vitro (FIV).
Drumul nu a fost deloc simplu. Maria spune că a întâmpinat dificultăți chiar la medicul ginecolog în completarea dosarului – nu știa bine cum funcționează programul, ce analize trebuie, ce formulare. Dosarul a fost, totuși, acceptat în două luni, iar comisia a trecut „ușor”.
Puncția și un transfer au fost acoperite de stat. Însă:
„Doar un transfer a fost gratis. Restul – contra plată”, explică ea.
În rest, analizele, medicamentele, tratamentele de pregătire au fost acoperite integral de familie. După primul transfer au urmat și altele, plătite din buzunar, din cauza unor probleme ginecologice apărute între timp.
Maria mai are o observație: „Ar fi de dorit să fie puși la curent toți medicii cu acest program, ca să nu refuze sau să spună că nu cunosc, nu știu, nu dau rezultatele investigațiilor”.
Povestea ei nu este singulară. Ea ilustrează foarte bine cum funcționează – și unde scârțâie – Programului Național (CNAM) de suport financiar proceduri de Fertilizare In Vitro (FIV) finanțat din bani publici în Republica Moldova.
*Deoarece protagonista a dorit să rămână anonimă numele a fost schimbat pentru protejarea identității.
Un program public mic, cu rezultate bune, dar cu acces dificil
Programul Național de suport financiar proceduri de Fertilizare In Vitro (FIV), cu finanțare de la stat a început în Moldova în 2017. De atunci și până în 2023, prin program au fost realizate 316 proceduri FIV, cu un vârf în 2019, când s-au efectuat 59 de proceduri.
Rata de succes este de aproximativ 40%, similară cu standardele internaționale – cam patru din zece proceduri se finalizează cu o sarcină confirmată.
Totuși, în ultimii ani, numărul intervențiilor efective a scăzut, chiar dacă statul continuă să planifice câte 60 de proceduri anual.
Conform răspunsului oficial transmis de Ministerul Sănătății către TV Nord, în 2023 au fost decontate 47 de proceduri FIV, iar în 2024 – 43 de proceduri. Pentru acestea, CNAM a plătit clinicilor private contractate circa 1,9 milioane de lei în 2023 și 1,53 milioane de lei în 2024, în medie câte 31.729 lei per cuplu. Din 2025, suma alocată per procedură a fost majorată la 46.687 lei, tocmai pentru a se apropia de costurile reale de pe piață.
În primele 11 luni ale anului 2025, 44 de cupluri au depus dosare la Comisia pentru reproducere umană asistată.
Chiar și așa, nu toate locurile disponibile sunt ocupate. Specialiștii vorbesc despre informare insuficientă, dar și despre criterii de selecție stricte, care pot exclude o parte dintre cupluri.
Cine are dreptul la FIV plătit de stat
Accesul la program nu începe în laboratorul de embriologie, ci în cabinetul ginecologului atunci când este diagnosticată infertilitatea.
Cuplul sau femeia singură trebuie să aibă un diagnostic clar – de exemplu, trompe uterine lipsă sau blocate, anumite forme de infertilitate endocrină, endometrioză severă, eșecul altor tratamente timp de ani de zile.
Un alt criteriu este stare de sănătate compatibilă cu sarcina. Se verifică uterul, rezerva ovariană, indicele de masă corporală, bolile cronice.
Asigurare medicală și lipsa copiilor comuni este un alte criteriu care trebuie respectat. Ambii parteneri trebuie să fie asigurați, iar programul se adresează, în principiu, celor care nu au copii împreună. Femeile singure pot să beneficieze și ele – legislația permite FIV cu spermă de donator.
După investigații, medicul specialist eliberează o scrisoare medicală cu indicația de FIV. Urmează dosarul depus la Comisia de la Institutul Mamei și Copilului și, dacă acesta este aprobat, trimiterea către una dintre clinicile private contractate de CNAM.
Acolo are loc procedura care începe cu stimularea ovariană, recoltarea ovocite, fertilizarea în laborator și se încheie cu transferul embrionului.
Este important de menționat că, statul plătește doar procedura de bază, nu și medicamentele de stimulare și alte tratamente, care pot ajunge la câteva mii de lei – uneori suma care descurajează cuplurile cu venituri modeste. Iar programul național decontează un singur ciclu FIV. Dacă nu reușește, următoarele încercări sunt exclusiv pe cont propriu.
Când speranța se mută la Primărie: programul municipal Chișinău
Din 2023, pe lângă programul național, locuitorii din Chișinău pot beneficia și de pe urma programului municipal de FIV. Primăria a decis să susțină anual 100 de proceduri, cu un buget de 6 milioane de lei – adică circa 60.000 de lei per procedură, mai mult decât oferă CNAM.
Programul se adresează cuplurilor și femeilor singure cu domiciliu în Chișinău, care nu au beneficiat anterior de FIV din bani publici.
În primul an, startul târziu și lipsa de informare au făcut ca doar 35 de dosare să fie depuse, dintre care au fost acceptate 33 acceptate. Până la finalul lui 2024, prin programul Chișinău se efectuaseră deja 122 de proceduri, cu 45 de sarcini confirmate – o rată de succes de aproximativ 37%.
Legi noi, clinici aceleași, întrebări vechi
Între timp, legislația privind reproducerea asistată a fost actualizată. Modificările la Legea 138/2012 au făcut mai clar statutul donării de ovocite și spermă, al congelării ovocitelor și embrionilor și au introdus reguli mai stricte pentru autorizarea clinicilor.
Surogația rămâne interzisă, însă donarea de gameți este permisă, inclusiv pentru femei singure sau cetățeni străini, iar clinicile trebuie să obțină o autorizație specială de la Ministerul Sănătății, la propunerea Agenției de Transplant.
Povestea Mariei arată că FIV finanțat de stat nu e un drum tapetat cu garanții, ci mai degrabă un singur bilet la o loterie cu șanse de 40%. Pentru unii, acel bilet aduce copilul mult așteptat, pentru alții, rămâne doar o încercare și multe cheltuieli suplimentare.
În același timp, numărul cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea crește, iar natalitatea scade.
Potrivit Biroului Național de Statistică, fertilitatea este în scădere în aproape toate grupele de vârstă. Între 2019 și 2023, numărul nașterilor la 1000 de femei a scăzut de la peste 105 la circa 98 în grupa 25–29 de ani și de la aproximativ 77 la 68 în grupa 30–34 de ani, cu doar o ușoară stabilizare în 2024. Cea mai puternică scădere se înregistrează la adolescente (15–19 ani), unde rata a coborât de la aproape 29 la circa 18 nașteri la 1000 de fete. Singura creștere apare la femeile de 40–44 de ani, semn al amânării maternității și al importanței tot mai mari a reproducerii asistate pentru cuplurile care se confruntă tardiv cu infertilitatea.
Fii mai aproape de echipa TVN.md. Vino pe canalul nostru de Telegram și Instagram.
